Papa Ioan Paul al II-lea(18 mai 1920 — 2 aprilie 2005)
mai 18, 2010 8 comentarii
Update:Papa Ioan Paul al II-lea a fost beatificat
Pope John Paul II
Nu voi uita acea zi cand l-am vazut si l-am auzit vorbind la noi in tara.E singurul om, singurul slujitor al Domnului care m-a facut sa simt ca Dumnezeu e printre noi si ne mangaie ca pe copiii lui.Pana si pe Patriarhul Teoctist am inceput sa-l vad cu alti ochi de atunci si l-am apreciat, i-am multumit pentru acea zi Dumnezeiasca.
Papa Ioan Paul al II–lea (născut Karol Józef Wojtyła, 18 mai 1920, Wadowice, Polonia — † 2 aprilie 2005, Vatican) a fost papă al Bisericii Catolice – episcop al Romei – şi suveran al Vaticanului ales în 16 octombrie 1978.
A fost botezat Karol Józef Wojtyła. A fost primul papă de altă origine decât cea italiană de la Papa Adrian al VI-lea, adică din 1522. Mama sa a fost o catolică credincioasă şi a ţinut ca fiul ei să se nască aproape de o biserică pentru ca primele sunete auzite de fiul ei să fie „cântări aduse Domnului”. Pe când Karol încă era foarte mic, mama lui obişnuia să le spună cunoscuţilor „Veţi vedea că fiul meu Karol va deveni o persoană importantă”.
Pontificatul său de 26 ani (octombrie 1978- aprilie 2005) este considerat al treilea ca lungime din istoria Bisericii Catolice, în urma Sfântului Petru (estimat între 34 şi 37 ani) şi a lui Pius al IX-lea (31 ani).În zilele de 7, 8 şi 9 mai 1999 s-a aflat în România, unde a avut contacte cu personalităţile locale ale Bisericii Ortodoxe. La Liturghia Pontificală celebrată în Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti l-a îmbrăţişat pe cardinalul Alexandru Todea, aflat în scaunul cu rotile. În octombrie 2002 a avut loc calda primire la Vatican a Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist.
În martie 2000, face o călătorie la Ierusalim unde vizitează aşezământul “Yad Vashem” în memoria victimelor Holocaustului şi se reculege la Zidul Plângerii. Este primul papă care a vizitat o sinagogă (în Roma) şi o moschee (în Siria, la Moscheea Omeyyada din Damasc).
Din blogosfera.
-ro_blue.png)
Da, a fost un moment Unic- imposibil de comparat cu oricare altul.
Am simtit linistea ca un dar ceresc!
Minunata aducere-aminte, Gabi!
Cand a fost la Bucuresti am fost nevoit sa fac un fel de perelinaj cu un grup satmarean de greco-catolici; cu cantari, post, rugaciuni; cu aceasta ocazie au simtit si fiicele mele evenimentul…
Cred ca nici nu se compara ceea ce ati simtit fiind acolo cu ceea ce am simtit noi care ne-am uitat la televizor.
Dumnezeu sa-l Odihneasca !
Tavi, a fost un om sfant.N-as fi spus asta daca nu as fi simtit-o in acea zi.
Pingback: Hoţii de timp « Ioan Usca
Pingback: Tovarăşi, aşezaţi-vă liniştiţi! « Dispecer Blogosferă
Pingback: Ioan Usca – Ultimul Mitropolit – 35 « Caius