EarthCam New Year’s 2009

https://i1.wp.com/newyears.earthcam.com/ts/images/header_lo.jpg

Webcams of the World (in order of celebration)

EarthCam and Panasonic present a live webcast of New Year’s 2009.

Anul Nou, în jurul lumii

Punguta cu doi bani


Chiar daca e ultima zi din anul 2008 si am ceva de lucru,nu m-am putut abtine sa nu ma uit in calendarul zilei de 31 decembrie.
In 31 decembrie 1889 s-a stins din viata Ion Creanga.Cum era sa nu nu-mi amintesc despre povestile lui?
https://i1.wp.com/www.gifs.net/Animation11/Everything_Else/Money/Sack_of_money.gifAm ales povestea „Punguta cu doi bani”.

Era odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină, şi moşneagul un cucoş; găina babei se oua de câte două ori pe fiecare zi şi baba mânca o mulţime de ouă; iar moşneagului nu-i da nici unul. Moşneagul într-o zi perdu răbdarea şi zise:

— Măi babă, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi şi mie nişte ouă, ca să-mi prind pofta măcar. — Da’ cum nu! zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate şi tu cucoşul tău, să facă ouă, şi-i mânca; că eu aşa am bătut găina, şi iacătă-o cum se ouă.
Moşneagul, pofticios şi hapsin, se ia după gura babei şi, de ciudă, prinde iute şi degrabă cucoşul şi-i dă o bataie bună, zicând:
— Na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea; ca să nu mai strici mâncarea degeaba.
Cucoşul, cum scăpă din mânile moşneagului, fugi de-acasă şi umbla pe drumuri, bezmetec. Şi cum mergea el pe-un drum, numai iată găseşte o punguţă cu doi bani. Şi cum o găseşte, o şi ia în clonţ şi se întoarnă cu dânsa înapoi către casa moşneagului. Pe drum se întâlneşte c-o trăsură c-un boier şi cu nişte cucoane. Boierul se uită cu băgare de seamă la cucoş, vede în clonţu-i o punguţă şi zice vezeteului:
— Măi! ia dă-te jos şi vezi ce are cucoşul cela în plisc.
Vezeteul se dă iute jos din capra trăsurei, şi c-un feliu de meşteşug, prinde cucoşul şi luându-i punguţa din clonţ o dă boieriului. Boieriul o ia, fără păsare o pune în buzunar şi porneşte cu trăsura înainte. Cucoşul, supărat de asta, nu se lasă, ci se ia după trăsură, spuind neîncetat:
Cucurigu ! boieri mari, Daţi punguţa cu doi bani !
Boierul, înciudat, când ajunge în dreptul unei fântâni, zice vezeteului:
— Mă! ia cucoşul ist obraznic şi-l dă în fântâna ceea.
Vezeteul se dă iarăşi jos din capră, prinde cucoşul şi-l azvârle în fântână! Cucoşul, văzând această mare primejdie, ce să facă? Începe-a înghiţi la apă; şi-nghite, şi-nghite, până ce-nghite toată apa din fântână. Apoi zboară de-acolo afară şi iarăşi se ia în urma trăsurei, zicând:
Cucurigu ! boieri mari, Daţi punguţa cu doi bani !
Boierul, văzând aceasta, s-a mirat cumplit şi a zis:
— Mă! da’ al dracului cucoş i-aista! Ei, las’ că ţi-oiu da eu ţie de cheltuială, măi crestatule şi pintenatule!
Şi cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie să ia cucoşul, să-l azvârle într-un cuptor plin cu jăratic şi să pună o lespede la gura cuptorului. Baba, cânoasă la inimă, de cuvânt; face cum i-a zis stăpânu-său. Cucoşul, cum vede şi astă mare nedreptate, începe a vărsa la apă; şi toarnă el toată apa cea din fântână pe jaratic, până ce stinge focul de tot, şi se răcoreşte cuptoriul; ba încă face ş-o apăraie prin casă, de s-au îndrăcit de ciudă hârca de la bucătărie. Apoi dă o bleandă lespezei de la gura cuptiorului, iesă teafăr şi de-acolo, fuga la fereastra boierului şi începe a trânti cu ciocul în geamuri şi a zice:
Cucurigu ! boieri mari, Daţi punguţa cu doi bani !
— Măi, că mi-am găsit beleaua cu dihania asta de cucoş, zise boieriul cuprins de mierare. Vezeteu! Ia-l de pe capul meu şi-l zvârle în cireada boilor ş-a vacilor; poate vreun buhaiu înfuriat i-a veni de hac; l-a lua în coarne, şi-om scăpa de supărare.
Vezeteul iarăşi ia cucoşul şi-l zvârle în cireadă! Atunci, bucuria cucoşului! Să-l fi văzut cum înghiţea la buhai, la boi, la vaci şi la viţei; păn-a înghiţit el toată cireada, ş-a făcut un pântece mare, mare cât un munte! Apoi iar vine la fereastră, întinde aripele în dreptul soarelui, de întunecă de tot casa boierului, şi iarăşi începe!
Cucurigu ! boieri mari, Daţi punguţa cu doi bani !
Boierul, când mai vede şi astă dandanaie, crăpa de ciudă şi nu ştia ce să mai facă, doar va scăpa de cucoş. Mai stă boierul cât stă pe gânduri, pănă-i vine iarăşi în cap una.
— Am să-l dau în haznaua cu banii; poate va înghiţi la galbeni, i-a sta vreunul în gât, s-a îneca şi-oiu scăpa de dânsul.
Şi, cum zice, umflă cucoşul de-o aripă şi-l zvârle în zahnaua cu banii; căci boieriul acela, de mult bănărit ce avea, nu-i mai ştia numărul. Atunci cucoşul înghite cu lăcomie toţi banii şi lasă toate lăzile pustii. Apoi iesă şi de-acolo, el ştie cum şi pe unde, se duce la fereastra boierului şi iar începe:
Cucurigu ! boieri mari, Daţi punguţa cu doi bani !
Acum, după toate cele întâmplate, boierul, văzând că n-are ce-i mai face, i-azvârle punguţa. Cucoşul o ia de jos cu bucurie, se duce la treaba lui şi lasă pe boier în pace. Atunci toate paserile din ograda boierească, văzând voinicia cucoşului, s-au luat după dânsul, de ţi se părea că-i o nuntă, şi nu altăceva; iară boierul se uita galiş cum se duceau paserile şi zise oftând:
— Ducă-se şi cobe şi tot, numai bine că am scăpat de belea, că nici lucru curat n-a fost aici!
Cucoşul însă mergea ţanţoş, iar paserile după dânsul, şi merge el cât merge, până ce ajunge acasă la moşneag, şi de pe la poartă începe a cânta: „Cucurigu !!! cucurigu !!!” Moşneagul, cum aude glasul cucoşului, iesă afară cu bucurie; şi, când îşi aruncă ochii spre poartă, ce să vadă? Cucoşul său era ceva de spăriet! elefantul ţi se părea purice pe lângă acest cucoş; ş-apoi în urma lui veneau cârduri nenumărate de paseri, care de care mai frumoase, mai cucuiete şi mai boghete. Moşneagul, văzând pe cucoşul său aşa de mare şi de greoiu, şi încunjurat de-atâta amar de galiţe, i-a deschis poarta. Atunci cucoşul i-a zis:
— Stăpâne, aşterne un ţol aici în mijlocul ogrăzii.
Moşneagul, iute ca un prâsnel, aşterne ţolul. Cucoşul atunci se aşază pe ţol, scutură puternic din aripi şi îndată se umple ograda şi livada moşneagului, pe lângă paseri, şi de cirezi de vite; iară pe ţol toarnă o movilă de galbeni, care strălucea la soare de-ţi lua ochii! Moşneagul, văzând aceste mari bogăţii, nu ştia ce să facă de bucurie, sărutând mereu cucoşul şi dezmerdându-l. Atunci, iaca şi baba vine nu ştiu de unde; şi, când a văzut unele ca aceste, numa-i sclipeau răutăcioasei ochii în cap şi plesnea de ciudă.
— Moşnege, zise ea ruşinată, dă-mi şi mie nişte galbeni! — Ba pune-ţi pofta-n cuiu, măi babă! Când ţi-am cerut ouă, ştii ce mi-ai răspuns? Bate acum şi tu găina, să-ţi aducă galbeni; c-aşa am bătut eu cucoşul, ştii tu din a cui pricină… şi iaca ce mi-a adus!
Atunci baba se duce în poiată, găbuieşte găina, o apucă de coadă şi o ia la bătaie, de-ţi venea să-i plângi de milă! Biata găină, cum scapă din mânile babei, fuge pe drumuri. Şi cum mergea pe drum, găseşte şi ea o mărgică ş-o înghite. Apoi răpede se întoarce acasă la babă şi începe de pe la poartă: „Cot, cot, cotcodac !” Baba iesă cu bucurie înaintea găinei. Găina sare peste poartă, trece iute pe lângă babă şi se pune pe cuibariu; şi, după vrun ceas de şedere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, să vadă ce i-a făcut găina!… Şi, când se uită în cuibariu, ce să vadă? Găina se ouase o mărgică. Baba, când vede că ş-a bătut găina joc de dânsa, o prinde ş-o bate, ş-o bate, păn-o omoară în bătaie! Şi aşa, baba cea zgârcită şi nebună a rămas de tot săracă, lipită pământului. De-acu a mai mânca şi răbdări prăjite în loc de ouă; că bine şi-a făcut râs de găină şi-a ucis-o fără să-i fie vinovată cu nemica, sărmana!
Moşneagul însă era foarte bogat; el şi-a făcut case mari şi grădini frumoase şi trăia foarte bine; pe babă, de milă, a pus-o găinăriţă, iară pe cucoş îl purta în toate părţile după dânsul, cu salbă de aur la gât şi încălţat cu ciuboţele galbene şi cu pinteni la călcâie, de ţi se părea că-i un irod de cei frumoşi, iară nu cucoş de făcut cu borş.

Povestea povestilor de Ion Creanga.(audio).

Mai sunt…ore…minute…secunde pana la Anul Nou

https://i2.wp.com/www.theholidayspot.com/newyear/wallpapers/more/wall_med17.jpg

Countdown to New Year


Time until Thursday, January 1, 2009 (Bucharest time)

Click to send this card

It is 1 day, 14 hours, 9 minutes and 46 seconds until Thursday, January 1, 2009 (Bucharest time)

Current time is

2008-12-30 09:50:14 EET(local time in Bucharest)

At time of loading, accuracy was within 0.184 seconds

2009.New Year Countdown

New Year’s Countdown

An Nou Fericit!La multi ani!Cele mai bune ganduri de sanatate,fericire,bucurii pentru toata lumea!


O veste buna la sfarsit de an

https://i2.wp.com/storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1706/3686083/1/anamaria-marinca-2.jpg

Anamaria Marinca,tanara  actrita cunoscuta de noi din filmul 4 luni,3 saptamani,2 zile a fost nominalizata drept una dintre cele mai bune actrite ale anului 2008.

Anamaria Marinca figurează într-un top al celor mai bune actriţe ale anului 2008, realizat de criticii cotidianului britanic Independent şi inclus într-o retrospectivă a anului cinematografic care a trecut.

Ii multumesc Aneimaria,le multumesc tuturor celor care au facut ca numele Romaniei sa fie auzit pentru oamenii valorosi nu numai datorita scandalurilor politice,coruptiei,aliantelor ciudate etc.

Le multumesc acestor oameni minunati care sunt mai cunocuscuti in strainatate decat in tara lor.

30 decembrie 1947.Abdicarea regelui Mihai


http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/Kingdom_of_Romania_-_Small_CoA.svg/100px-Kingdom_of_Romania_-_Small_CoA.svg.pngRegele Mihai a fost silit să abdice la 30 decembrie 1947. Comuniştii au anunţat abolirea monarhiei şi instaurarea unei republici populare şi au transmis la radio înregistrarea proclamaţiei regelui despre propria sa abdicare. În şedinţa extraordinară din 30 decehttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/b/b1/Regele_mihai.jpg/150px-Regele_mihai.jpgmbrie 1947 a cabinetului, Petru Groza a declarat următoarele: „Doamnă şi Domnilor Miniştri, vreau să vă comunic că actul acesta s-a făcut prin buna învoială. Regele a constatat – aşa cum este scris aici – că instituţia monarhiei era o piedică serioasă în calea desvoltării poporului nostru. Istoria va înregistra o lichidare prietenească a monarhiei, fără zguduiri – cum poate inamicii noştri ar fi dorit. Ca să utilizez o expresie a reginei-mame, poporul a făcut azi un divorţ şi decent, şi elegant de monarhie. Prin urmare, şi actul acesta este la fel cu celelalte acte din istoria guvernării noastre. Vreau să se ştie pretutindeni – şi aceasta este foarte important – că lucrul acesta s-a făcut cu cuminţenie, la timpul său. Noi mergem înainte pe drumul nostru, cu minimum de zguduiri la maximum de foloase. Vom îngriji ca fostul rege să plece liniştit, aşa cum se cuvine, pentru ca nimeni să nu poată avea un cuvânt de reproş pentru acela care, înţelegând glasul vremurilor, s-a retras” La 3 ianuarie 1948, Mihai a fost silit să părăsească ţara, urmat peste o săptămână mai târziu, de principesele Elisabeta de România şi Ileana de Habsburg, care, potrivit ziarului The New York Times, „au colaborat atât de strâns cu ruşii, încât au devenit cunoscute drept «mătuşile roşii» ale Regelui”.

Abdicarea

Banii decid soarta legilor votate si promulgate

121771728352skhl931In aceasta seara m-am uitat la emisiunea Realitatea Zilei de pe RTv si am citit si cateva titluri asa ca am aflat ca situatia e mai grava decat stiam.Concluzia e ca ne-au mintit din  greu si nu-si pot respecta promisiunile facute in campania  electorala,mai mult,nici macar nu vor aplica vestita lege votata si promulgata de  presedinte.

Membrii Guvernului s-au întâlnit, în cadru informal, pentru a discuta despre proiectul de buget pe 2009 şi pentru a pregăti şedinţa de Guvern de marţi. La reuniune a participat şi liderul PSD Mircea Geoană.  Lipsa banilor a pus guvernanţii pe jar. În doar trei zile, premierul Emil Boc a convocat două şedinţe informale de Guvern, în care a luat la puricat resursele financiare ale ţării. În funcţie de banii disponibili, se va decide soarta legilor care trebuie aplicate în 2009, legi aprobate de Parlament, promulgate de preşedinte şi susţinute în campania electorală.
Una dintre pietrele de încercare ale Guvernului Boc este legea mamelor. Cum banii sunt puţini, Guvernul intenţionează să nu o aplice ad-literam, lucru care a stârnit nemulţumirea multor telespectatori Realitatea TV.
Nu puteam sa nu-mi arunc o privire si  peste forum si astfel am aflat  ca s-au sters cateva thread-uri  care  nu erau pe placul cuiva.Poate sunt eu  fixista,dar nu ma las pana  nu vad ca toata mizeria de acolo nu e pusa la locul ei,adica la gunoi.
Vad ca Piticu,administratorul forumului sterge sau baneaza doar pe unii,de obicei pe cei mai putin vinovati de incalcarea  regulamentului.E exact ca-n societatea in care ne  ducem  viata de zi cu zi,doar micii infractori ajung dupa gratii,cei mari sunt bine mersi.

http://forum.realitatea.net/showthread.php?t=26612

(daca n-a fost sters intre timp).

Petrecere in sufrageria Ciolanului

Zodiac chinezesc.Anul Bivolului

oxcp_old
Zodia Bivol Generalitati Anul Bivolului
Bivol – Anul Taurului – Zodia Taurului Anul Taurului (Boului, Bivolului) este anul care favorizeaza disciplina si obedienta, munca si perseverenta. Nici un succes nu are prea mari sanse de a apare daca nu sunt respectate aceste principale criterii. Un an ideal pentru rutina, pentru pastrarea status-ului anterior intrarii in acest an.
Cei ce beneficiau de un avant mare trebuie sa se multumeasca cu unul mult mai mic sau, pur si simplu cu ramanerea pe loc, ceilalti sa munceasca pentru a avea ce culege.
Este un an care va aduce evenimente doar pentru cei care vor sa iasa din tiparele si regulile celor care conduc. Bineinteles toate acestea vor avea foarte mici sanse de reusita mai ales ca imensa si ascunsa putere a taurului este favorizanta pentru ordine si disciplina. Tot acum este si anul in care se vor acumula elemente de baza ce vor fi explotate mai tarziu indiferent de ideea sau aplicabilitatea acestora, investitiile pe termen lung avand cele mai mari sanse de reusita.
Energia Yin, caracteristica acestui semn va fi destul de pregnanta. Va fi un an in care se vor resimti din plin apasarile responsabilitatilor, un an in care un este ecesara dublarea de efort pentru a putea realiza ceva.
Este anul stabilirii ordinii in afaceri si acasa (in familie), un an in care trebuie puse la punct toate lucrurile „nesemnificative” lasate in urma fie din lipsa de timp fie din neatentie sau analiza de profit. Nu este necesar sa apara stari depresive sau de revolta datorita greutatilor mari. Una din calitatile ce se cer este rabdarea.
Cei ce o vor avea vor primi rasplata efortului sustinut. Oricare ar fi trucul sau riscul ce se va admite pentru a iesi din limitele perseverentei sau, mai rau, orice incercare de nonconformism va fi destul de aspru sanctionata pe moment sau pe viitor deoarece Taurul nu va accepta niciodata atacul asupra ierarhiei si este prea onest pentru a nu riposta.

Horoscopul european.

Basescu vrea sa participe la o sedinta de guvern


Nu am mai ascultat stiri si nici n-am citit articole din politica romaneasca,doar cateva titluri din newslettere-le la care sunt abonata.Azi fac o exceptie de la egula pe care mi-am impus-o si postez cateva randuri referitor la guvern si presedinte.Nici nu mai stiu ce sa cred,asa de bulversata sunt de tot ce se intampla in viata politica romaneasca;o fi de bine?Macar sa speram,apoi om vedea noi ce va fi.
th_159041
Preşedintele Traian Băsescu a cerut membrilor Guvernului să fie solidari în măsurile dure care urmează să fie decise de Executiv şi prin care termene de aplicare a unor legi susţinute în Parlament vor fi amânate din cauza crizei economice, atenţionându-i că vor avea astfel de suportat critici severe.


Preşedintele Traian Băsescu a reafirmat, sâmbătă, că fondul de pensii este „prăbuşit” şi că nu are capacitatea de a asigura fonduri pentru angajamente asumate în Parlament, arătând că acest fapt, pentru susţinerea căruia a fost „taxat” în campania electorală, este cunoscut acum, probabil, de Guvern.
Preşedintele Traian Băsescu i-a anunţat, sâmbătă, pe miniştri că intenţionează să participe, în ianuarie, la o şedinţă de guvern în care să prezinte probleme de interes naţional pe care le cunoaşte deja, având continuitate în funcţie, şi pentru identificarea cărora Executivul ar necesita câteva luni.

Cea mai grava criza din 1929 a lovit si Romania

Mai sunt doua zile pana la trecerea in noul an si poate ca multi dintre noi nu vor sa-si strice ziua cu stiri despre criza financiara,nici cu stiri despre politica din Romania si politicieni,dar suntem cu totii afectati intro masura mai mare sau mai mica de criza economica si nu ne putem preface ca totul este in regula,poate ca multi dintre noi de-abia au din ce face pregatiri pentru masa de Anul nou.
Companiile din Romania au anuntat concedieri masive, reduceri ale productiei si sistarea investitiilor in 2008, dar mai ales pentru inceputul lui 2009, din cauza scaderii comenzilor pe fondul accentuarii efectelor crizei economice si financiare mondiale.
Romania si criza economica
Romania si criza economica
https://i0.wp.com/img.wall-street.ro/images/slideshows/slide_56330_3936.jpg
Cele mai afectate industrii
https://i1.wp.com/img.wall-street.ro/images/slideshows/slide_56330_3937.jpg
Piata imobiliara a fost prima care a cedat
https://i1.wp.com/img.wall-street.ro/images/slideshows/slide_56330_3938.jpg
Piata auto, trasa in jos
https://i0.wp.com/img.wall-street.ro/images/slideshows/slide_56330_3939.jpg
Cea mai grava criza din 1929

https://i1.wp.com/img.wall-street.ro/images/slideshows/slide_56330_3940.jpg
Falimente si nationalizari

Carmen Sylva,Mama rãnitilor


Update:„am de vanzare un tablou care reprezinta pe carmen sylva,unde as putea sa-l expun spre vanzare”

486px-elisabeth__queen_of_romania
In 29 deembrie 1843 s-a nãscut (la Neuwied/Germania) regina ELISABETA (cunoscutã sub pseudonimul literar Carmen Sylva), prima reginã a României, sotia regelui Carol I; membru de onoare al Academiei Române (m.2.III.1916). Elisabeta de Wied – pe numele sãu complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied – este numele sub care a mai fost cunoscutã Regina Elisabeta a României, întâia reginã a României, sotia lui Carol I Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege român al dinastei Hohenzollern, a fost o patroanã a artelor, fondatoare a unor institutii caritabile, poet, eseist, scriitor. Este, de asemenea, cunoscutã sub numele de Principesa Elisabeth von Wied, ca patroanã a artelor purta pseudonimul Carmen Sylva, iar ca fondatoare de institutii caritabile a fost supranumitã de oamenii din popor Mama rãnitilor.
elisabeth_von_rumanien
S-a nãscut pe 29 decembrie 1843 în castelul Monrepos din Neuwied (astãzi în unul din cele 16 state federale ale Germaniei, Rheinland-Pfalz) pe Rin si a murit pe data de 2 martie 1916 în Bucuresti. Mormântul sãu se gãseste la Mãnãstirea Curtea de Arges, unde sunt îngropati toti Regii României. 

Elisabeta era fiica lui Hermann, print de Wied. În 1869 Principesa Elisabeta de Wied se cãsãtoreste cu Domnitorul Carol I al României, devenind astfel prima reginã a României.
regele_carol_si_regina_elisabeta_-_foto01
Printesa Elisabeta von Wied a venit în România în 1869, la vârsta de 26 de ani, pentru a se cãsãtori cu Karl von Hohenzollern, care a guverant sub numele regal de Carol I de România. În acea vreme Principalitatea era sub tutela Imperiului Otoman. Dupã Rãzboiul de Independentã din 1877 si Tratatul de la Berlin (1878), România a fost recunoscutã ca regat în 1881 si Elisabeta a devenit prima Reginã de România.

422px-elisabeth_of_wied

carol_i_al_romaniei440px-king_carol_and_queen_elizabeth379px-regina_elisabeta_-_foto01