KUMM

Reclame

„Desgust”, Duiliu Zamfirescu

Desgust
de Duiliu Zamfirescu

Sunt sătul de tot pe lume. Sunt sătul de suferinţă,
De ilusii, de plăcere, de suspine, de credinţă.
Le-am gustat pe fiecare si desgustul m-a coprins !
Tot ce-a fost mai sfânt, mai nobil, ele-n sufletu-mi au stins.
M-au desmoştenit de mine, mi-au ucis gândul de viu;
Nu mai ştiu nici să mă bucur, nici să sufăr nu mai ştiu.
Trec cum trece or ce apă curgătoare pe pământ:
M-am născut si deci voiu curge pân’ la mare — la mormânt.
Ce-mi vorbiţi de nemurire, de credinţa cea străbună?
Nemurirea, ca credinţă, nici de biblie nu-i bună,
Iar străbunii, strat de oameni, au lăsat ca orice strat
Geologilor de dânşii un desgust nemăsurat.

Suferinţa e ca valul mărilor spumegătoare,
Ce isbind aceiaşi stâncâ, albă şi strălucitoare,
O-negreşte. Corpu-n care inima s-a înegrit
E un chin însufleţit!

Stol de albe păsărele, ce cu tinereţea vin,
Zbor ilusiile toate de la cel d-intâiu suspin,
Iar în urma lor rămâne, repetând sinistre şoapte,
Dorul, pasăre de noapte.

De plăcere sunt departe cât e inima de cuget,
Cât e-o dulce respirare de al mării groaznic muget,
Cât e slaba noastră minte de al cerului mister,
Cât sunt oamenii de cer.

De suspine?… Dar suspine sunt pe lume-aşa de multe,
Încât omul nu mai poate pe-ale altuia s-asculte.
Deci, să tac. — Dar câte-o dată sunt coprins de-aşa durere
Încât singur socoteală mă-ncerc cerului a cere:
Cum se poate-ntr-o fiintă, într-un hârb tăiat din lut,
Dumnezeu să verse-n pace atât foc necunoscut?
De s-ar strânge azi suspinul de la fiecare chin,
S-ar vedea că omenirea e- întreagă un suspin.
Deci, să tac.

Frumoase vremuri, când credinţa, un cuvânt,
Îmi da stelele din ceruri ca legate de pământ;
Când icoana, o icoană, cu bătrâna sa privire
Îmi vedea faptele toate, îmi citea or ce gândire;
Când aveam de moarte frică, când aveam respect de vii,
Când citeam pe aripioara fluturaşilor zglobii
Notele ce le-a scris vântul în legănătoru-i zbor…
— Au trecut acele vremuri…
Timpul, vecinic călător,
Le-a luat, luând cu dânsul şi credinţa cea străbună…
O repet: astăzi, credinţa nici de biblie nu-i bună!
Iară noi…, stratul de astăzi, vom lăsa ca or ce strat
Geologilor de dânşii, un desgust nemăsurat.

August, 1880

Curgea Siretul liniştit
de Duiliu Zamfirescu

Trecuse toamna gînditoare
Pe rîpi, prin garduri, peste vii,
Şi închinase toate celea
Aceleiaşi melancolii.
Departe, pe întinse şesuri,
Curgea Siretul liniştit,
Sub zbor de pasări călătoare
Călătorind spre răsărit.
Înaltă, mişcătoare dungă,
Ce-abia te vezi pe cer senin,
Cîte speranţe zbor cu tine
Ce primăvara nu mai vin !
O umbră goală, trecătoare,
Viaţa noastră pe pămînt !
O pasăre ce pleacă toamna
Descurajată, fără cînt,
Şi nu mai vine, nu mai vine,
Căci tinereţea-i o poveste
Pe care noi o ştim c-a fost,
Dar niciodată-o ştim cînd este.
O toamnă, scumpa mea suroră,
Te-ai dus şi tu, ca orice bine,
Şi noi rămas-am să te plîngem
Cu alţi nenorociţi ca mine.
Eu m-am deprins de mult cu toate,
Şi trist, în sufletu-mi m-am strîns,
Dar viaţa e aşa de crudă
Încît şi astăzi încă-am plîns:
O amintire de durere,
Un biet amor ne-mpărtăsit
Ce ca şi toamna, ca şi toate,
S-a dus şi nu a mai venit.
Şi care azi, sub umbra tristă
A tinereţii apunînd,
Mi-a răsărit în amintire
Mai dureros ca orişicînd.

(1893)

sursa

Duiliu Zamfirescu ( 30 octombrie 1858, Plăineşti-Râmnicu Sărat – 25 februarie 1922, Agapia, Neamţ) a fost un scriitor român, membru titular şi vicepreşedinte al Academiei Române.

A scris versuri, proză scurtă, piese de teatru, dar cea mai importantă contribuţie a sa la literatura română o reprezintă romanele sale din Ciclul Comăneştenilor (Viaţa la ţară, Tănase Scatiu, În război, Îndreptări, Anna, ceea ce nu se poate). Prin intermediul familiei Comăneşteanu, reprezentantă a vechii boierimi, opusă parveniţilor de teapa odiosului personaj Tănase Scatiu, romancierul ne oferă imaginea complexă a societăţii româneşti de la finele veacului al XIX-lea. Via si conacul unde se retragea erau in com. Faraoanele, in apropiere de Odobesti.Casa exista si astazi,fiind Casa Memoriala.Scriitorul este inmormantat in Cimitirul din Focsani(Sud).

Scrisoarea I,II si III

Scrisoarea I. Hayssam catre Yassin: “Vorbeste cu ««profesorul» ca sa stiu ce trebuie sa contina declaratia mea”

Scrisoarea a II-a. Septembrie 2005. Hayssam: “De ce vrei «frate» sa fugi din România?”

Scrisoarea a III-a. 72 de intrebari pentru Mohammad Munaf, in Irak

Bucureşti:Noaptea cea mai lungă a teatrului

17 producţii artistice în 12 săli de spectacol – aceasta a fost oferta culturală a nopţii de miercuri spre joi în Capitală. Numărul spectatorilor a depăşit cu mult capacitatea spaţiilor destinate publicului. Proiectul „Teatrul de noapte” a fost o reuşită în sensul că lumea a răspuns la o iniţiativă mai puţin obişnuită: de a veni să vadă creaţii artistice în toiul nopţii fără a plăti bilet.
Chiar dacă unii oameni de teatru păreau sceptici în ceea ce priveşte succesul reprezentaţiilor teatrale în toiul nopţii (după 22:00), organizatorii – Primăria Municipiului Bucureşti şi ArCuB – erau siguri de succes. Asta pentru că s-a văzut dorinţa oamenilor de a vedea teatru în cadrul altui eveniment cu acces gratuit la public – Teatrul de stradă.
Toate sălile teatrelor atrase în proiect s-au umplut la maximum, în unele numărul spectatorilor fiind aproape dublu faţă de numărul de locuri.

jurnalul.ro

Miscarea de rezistenta

CE: Utilizatorii de internet care descarca ilegal fisiere vor fi deconectati

1Consiliul European a decis sa le dea posibilitatea statelor UE de a deconecta de la internet utilizatorii care descarca ilegal fisiere. Deconectarea se poate realiza acum fara hotarare judecatoreasca.

Masura a fost luata in urma presiunilor exercitate de Franta, care are o legislatie foarte dura in ceea ce priveste protejarea drepturilor de proprietate intelectuala. Autoritatile franceze au introdus deja o serie de reguli potrivit carora utilizatorii care pirateaza continut pot fi deconectati de la internet cel putin un an.

In Marea Britanie, situatia este asemanatoare. Utilizatorii care vor descarca in mod repetat fisiere ilegale vor fi deconectati fara hotarare judecatoreasca. In acest context, premierul Gordon Brown admite ca accesul la Internet este la fel de important ca apa, gazul sau electricitatea intr-o casa.

sursa

Festivalul National de Teatru,31 octombrie – 8 noiembrie

Festivalul National de Teatru, ediţia a 19-a, isi deschide portile sambata, de la ora 19.00, pe scena Teatrului Odeon, cu un spectacol „de import”, „Cantareata cheala” de Eugène Ionesco, in regia lui Jean-Luc Lagarce.

Piesa de teatru este prezentata in Capitala de compania franceza Les Intempestifs, cu prilejul implinirii a 100 de ani de la nasterea celebrului dramaturg francez, si face parte dintr-o sectiune special dedicata acestuia. Maratonul teatral se incheie pe 9 noiembrie.

Lansari de carte, debuturi si opera
PROGRAM, aici.