Toate spitalele din România intră în carantină ca urmare a creşterii numărului infecţiilor cu noua gripă

Update:Streinu Cercel a demisionat din funcţia de secretar de stat în Ministerul SănătăţiiAdrian Streinu Cercel a motivat că demisia sa este una de natură personală.

Ministerul Sănătăţii a dispus ca toate unităţile spitaliceşti din ţară să intre, începând de astăzi, în carantină, a anunţat secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel, vizitele fiind limitate în incinta unităţilor, iar campania de vaccinare va începe pe 26- 27 noiembrie.
sursa

Cronologia şi harta răspândirii gripei porcine în România

Reclame

Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan

In calendarul zilei de 2 noiembrie am citit despre un eveniment din istoria noastra de care vreau sa amintesc aici.
1784: A izbucnit marea Răscoală Ţărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan.
Am invatat cu totii din orele de Istoria Romaniei despre aceasta rascoala „a ţărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă. La ea au participat iobagi români, maghiari, saşi de pe domeniile nobililor şi statului, mineri din Munţii Apuseni şi ocnele din Maramureş, meşteşugari, preoţi etc.”
Stim cu totii cum au sfarsit capii rascoalei: „Crişan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea şi Cloşca au fost supuşi celei mai grele pedepse prevăzută de Codex Theresianum, prin frângerea cu roată”.

Acum,taranii din Romania (romani,unguri,sasi etc.) nu mai sunt supusi ai nobililor, dar o duc foarte greu si de-abia reusesc sa-si cultive pamanturile si sa-si ingrijeasca vitele.Nu e de mirare atunci sa se revolte venind la Bucuresti sa-si ceara drepturile pe care guvernantii nostri nu se grabesc sa le onoreze.
Cred ca agricultura ne-ar putea scoate din criza asta din care avem slabe sperante sa iesim in viitorul apropiat.

„Arta română”-Dimitrie Paciurea

Dimitrie Paciurea ( 2 noiembrie 1873, Bucureşti – 14 iulie 1932, Bucureşti) a fost un sculptor român. Stilul său simbolic şi reprezentaţional contrastează puternic cu stilul simplificat până la esenţa pură al contemporanului şi conaţionalului său Constantin Brâncuşi.

Născut în Bucureşti, a studiat aici între 1890 şi 1894, apoi la Paris (între 1896 şi 1900). Debutează în 1894 la Expoziţia artiştilor în viaţă, fiind apoi prezent la Saloanele Oficiale, la manifestările „Cercului artistic” şi ale „Tinerimii artistice”. În 1919 se află printre membrii fondatori ai Societăţii „Arta română”. Operele îi sunt prezentate în expoziţii personale în Bucureşti, în 1907, 1922 (împreună cu Cornel Medrea), 1930. A participat de asemenea la expoziţii de artă românească deschise la München (1913), Bruxelles (1930) şi la Bienala de la Veneţia (1924). Începând din 1909 a fost profesor de sculptură la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti.

Statuia Gigant de Dimitrie Paciurea expusă în Parcul Carol din Bucureşti

„Nu mă-mpiedica de-a plînge…”, Iulia Hasdeu

Nu mă-mpiedica de-a plînge…
de Iulia Hasdeu

Nu mă-mpiedica de-a plînge
Dacă am darul lacrimei
Durerea în plîns o poţi înfrînge
Şi speri ceva în boaba ei.

Nu ştii că-n plîns de-atîtea ori
Poţi să-ntrevezi o rază nouă
Şi că-i la fel cum pentru flori
E-o reîmprospătată rouă?

Nu ştii că plînsu-i izbăvire
La orice inimă înfrîntă?
E ultima înveselire
Ce-adesea durerea o cîntă.

Cînd plîngi speranţa nu te-nfrînge
Şi vezi ceva în raza ei
O, lasă-mă, amice–a plînge
Dacă am darul lacrimei.

Iulia Hasdeu, scriitoare şi poetă de limbă franceză, copil genial, s-a născut la Bucureşti la 2 noiembrie 1869 şi a decedat la Bucureşti la 23 septembrie 1888.

Iulia Hasdeu – Genialul copil al culturii romane & viata de apoi.

Liderii UE au stabilit un ajutor de 100 de miliarde de euro pe an pentru statele sarace, in lupta impotriva incalzirii globale

hungerSUDAN DEATHWASH

Europenii vor acorda un ajutor de 100 de miliarde de euro pe an, pana in 2020, statelor sarace pentru lupta impotriva incalzirii globale. Asupra acestei sume au convenit liderii europeni reuniti vineri la Bruxelles. Potrivit proiectului realizat dupa o noapte de negocieri, sefii de state si de guverne din Uniunea Europeana s-au pus “de acord cu estimarea facuta de Comisia Europeana”, care evalueaza “aceasta nevoie (…) la 100 de miliarde de euro pe an, din prezent si pana in 2020″, informeaza Le Monde.
Uniunea Europeana s-a declarat “gata sa isi asume partea sa din efortul global”, dar fara a preciza in cadrul acestui proiect de acord pana la ce suma este dispusa sa mearga. Inainte de a face un anunt oficial in acest sens, trebuie rezolvata repartizarea sumei intre cele 27 de tari comunitare.

ecomagazin.ro