Ziua Cercetătorului şi Proiectantului

Ziua Cercetătorului şi Proiectantului .Aceasta zi a fost aleasa ca un omagiu adus savantului american de origine română George Emil Palade, născut la Iaşi în ziua de 19 noiembrie 1912, printre puţinii români laureaţi ai Premiului Nobel. A fost sărbătorită în fiecare an începând din 1994.Această zi constituie pentru cercetătorii români un prilej de mediatizare a nobilei lor profesii, a realizarilor celor mai importante, de premiere a celor mai bune rezultate ale muncii lor şi de exprimare a opiniilor critice privind situaţia dificilă prin care trece activitatea de cercetare în ţara noastră.

Inventatorii, cercetătorii şi proiectanţii români au obţinut rezultate remarcabile în competiţiile internaţionale, recunoscute prin numeroase premii care le-au fost acordate. Acestea constituie o dovadă elocventa a potenţialului de care dispune cercetarea pentru dezvoltare şi inovare din România, care trebuie promovată mai agresiv pentru a fi valorificată.

Reclame

Remember Monica Lovinescu (19 noiembrie 1923-20 aprilie 2008)


Monica Lovinescu ( 19 noiembrie 1923, Bucureşti – 20 aprilie 2008, Paris ) a fost o femeie de litere română, ziaristă, critic literar şi cunoscută comentatoare de radio. După 1947 a trăit şi a activat în exil în Franţa.

Monica Lovinescu a fost fiica criticului literar Eugen Lovinescu şi a profesoarei Ecaterina Lovinescu Bălăcioiu şi verişoara prozatorului Anton Holban, a scriitorului Vasile Lovinescu şi a dramaturgului Horia Lovinescu. A fost căsătorită cu poetul, publicistul şi omul de radio Virgil Ierunca.

Şi-a luat licenţa în Litere în 1946, la Universitatea din Bucureşti.A fost asistenta lui Camil Petrescu în cadrul seminarului de teatru condus de acesta. După instaurarea regimului comunist în România, în septembrie 1947, pleacă în Franţa ca bursieră a statului francez, iar în primele zile ale anului 1948 cere azil politic. Colaborează aici cu articole şi studii despre literatura română şi despre ideologia comunistă care aservise România, publicând în revistele: East Europe, Kontinent, Preuves, L’Alternative, Les Cahiers de l’Est, Témoignages, La France Catholique. Este autoarea capitolului despre teatrul românesc din Histoire du Spectacle (Encyclopédie de la Pléiade, Gallimard, 1965). Traduce în franceză texte româneşti sub pseudonimele Monique Saint-Côme şi Claude Pascal, cel mai cunoscut fiind romanul La vingt-cinquième heure (A douăzeci şi cincea oră) de Virgil Gheorghiu. Colaborează la revistele româneşti din exil: Luceafărul, Caiete de dor, Fiinţa românească, Ethos, Dialog, Agora. După 1990 publică şi în revistele literare şi politice din ţară, în Contrapunct, România literară, 22, etc.

Din anul 1951 şi până în 1974, colaborează la emisiunea în limba română a Radiodifuziunii Franceze, precum şi la redacţia centrală a emisiunilor pentru Europa răsăriteană. Începând din 1962, colaborează la Radio Europa Liberă
unde avea două emisiuni săptămânale: Actualitatea culturală românească şi Teze şi Antiteze la Paris. Aceste emisiuni au avut o puternică influenţă în România, în mediile culturale dar şi asupra unui public mult mai larg. În 1977, în ajunul sosirii la Paris a lui Paul Goma, pentru a cărui eliberare militase, Monica Lovinescu a fost agresată fizic, în curtea casei sale din Paris (8, rue François Pinton), de doi agenţi palestinieni trimişi de Securitate la ordinele lui Nicolae Ceauşescu. Este transportată în stare de comă la spital. Cinci zile mai târziu părăseşte spitalul, în pofida recomandărilor medicilor, pentru a participa la conferinţa de presă a lui Paul Goma la televiziunea franceză şi pentru a denunţa agresiunea la microfonul Europei libere.

Pentru întreaga sa activitate de ziaristă şi critic literar, Monica Lovinescu a fost distinsă cu Diploma de Onoare pe anul 1987 a Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte. Din anul 1990, editura Humanitas i-a publicat cărţile, jurnalul şi volumele de studii şi articole citite la Europa Liberă.

A încetat din viaţă la 20 aprilie 2008, la vârsta de 85 de ani, în spitalul Charles-Richet de la Villiers-le-Bel, în apropiere de Paris. Urnele cu cenuşa Monicăi Lovinescu şi a lui Virgil Ierunca au fost duse în România şi depuse la Ateneul Român, unde a avut loc o ceremonie comemorativă. Înainte de a fi transportate spre Fălticeni, urnele au fost păstrate câteva saptămâni în Casa Lovinescu, apartament ce adăpostise cenaclul Sburătorul al tatălui său. Monica Lovinescu donase apartamentul, în anul 2000, fundaţiei Humanitas Aqua-Forte, în vederea reintroducerii acestui loc eminent al culturii române în circuitul cultural bucureştean. De asemenea, prin testament, Monica Lovinescu şi-a donat casa din Paris statului român, pentru a deveni un loc de studiu si de găzduire pentru cercetători şi bursieri români.

În 1999, preşedintele Emil Constantinescu i-a conferit ordinul Steaua României în rang de Mare Cavaler. În anul 2008, preşedintele Traian Băsescu a decorat-o post-mortem cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer.

Pe 19 noiembrie 1939 s-a nascut si fostul presedinte al Romaniei, domnul Emil Constantinescu caruia ii urez La multi ani!

Remember,George Emil Palade,Laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în anul 1974

George Emil Palade (19 noiembrie 1912, Iaşi –  8 octombrie 2008) a fost un medic şi om de ştiinţă american de origine română, specialist în domeniul biologiei celulare, Laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în anul 1974. De asemenea, Dr. George E.Palade a fost premiat în 1986, în Statele Unite, cu Medalia Naţională pentru Ştiinţă – în biologie(National Medal of Science) pentru: „descoperiri fundamentale (‘pioneering’) a unei serii esenţiale de structuri supercomplexe, cu înaltă organizare, prezente în toate celulele vii”, (inclusiv cele umane).

În anul 1974 Dr. George E. Palade primeşte Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, pe care l-a împărţit cu Albert Claude şi Christian de Duve.”for discoveries concerning the functional organization of the cell that were seminal events in the development of modern cell biology.”, cu referire la cercetările Dânsului în Institutul Rockefeller pentru Cercetări Medicale (the Rockefeller Institute for Medical Research), adică, în traducere: ,,pentru descoperiri privind organizarea functională a celulei ce au avut un rol esenţial in dezvoltarea Biologiei Celulare moderne.”

Prezentarea Dr.-lui Palade de primire a Premiului Nobel (Nobel Lecture), a avut loc în Decembrie 12, 1974, cu tema: ” Intracellular Aspects of the Process of Protein Secretion, ” (în româneşte: ,,Aspecte intracelulare în procesul de secreţie a proteinelor”), care a fost publicată în 1992 de Fundaţia Premiului Nobel (the Nobel Prize Foundation).

A fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1975.

La 12 martie 1986, Preşedintele SUA,Ronald Reagan, l-a premiat pe Dr. George Palade cu Medalia Naţională de Ştiinţă (National Medal of Science)– în ştiinţele biologice, pentru merite deosebite constînd în: ,,descoperiri fundamentale –‘pioneering’– a unei serii esenţiale de structuri super-complexe cu înaltă organizare prezente în toate celulele biologice”, (inclusiv cele umane).

În anul 2008, Preşedintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Colan.

În data de 8 octombrie 2008, George Emil Palade moare la vârsta de 96 de ani, în SUA.

Rusine candidatilor care au refuzat participarea la dezbaterea televizata!

Update:Băsescu: Constat că avem un al treilea mogul, Sassu, subordonat mogulilor Vântu şi Voiculescu

Băsescu: TVR „să iasă de sub controlul lui Vântu şi Voiculescu”

Televiziunea Româna, Realitatea TV şi Antena 3 au luat act de refuzul a 4 din cei 7 candidati la funcţia de preşedinte al României de a participa la dezbaterea televizata organizata la sediul TVR de catre cele trei societati de media.

În consecinta, considerăm că, în aceste condiţii, o asemenea emisie nu mai putea să-şi atingă scopul propus.

Reamintim că iniţiativa celor trei televiziuni a fost lansată ca urmare a creşterii interesului public pentru organizarea unei confruntări directe între candidati, precum şi ca urmare a cererilor repetate a candidaţilor de a participa la o astfel de confruntare.

Ramânem deschişi în continuare organizării unor astfel de dezbateri publice între candidaţii la alegerile pentru Preşedinţia României şi mulţumim, totodată, invitaţilor care au confirmat participarea.
tvr.ro

Prima dezbatere electorală la TVR

La prima dezbatere televizată au participat următorii patru candidaţi la preşedinţie: Remus Cernea, partidul Verzilor, Ovidiu Iane, candidat independent, Constantin Rotaru din partea Partidului Alianţa Socialistă şi Constantin Ninel Potarcă, candidat independent.

Alegeri Prezidenţiale 2009