Ziua Tipografului

La 13 decembrie 1989 se împlineau 71 de ani de la demonstraţia tipografilor bucureşteni din 1918, care manifestaseră pentru revendicări de natură socio-economică şi pentru „libertatea presei”. În ziua aceea,cei aproape 600 de tipografi din capitala au incetat lucrul si s-au indreptat spre Ministerul Industriei si Comertului, insotind delegatia pe care au desemnat-o sa prezinte revendicarile lor. In momentul in care au ajuns in Piata Teatrului National, coloanele de muncitori au fost intampinate cu focuri de arme de catre ofiterii si soldatii Regimentului de vanatori de munte postati din timp pe strada Campineanu.In Piata Teatrului National au ramas zeci de morti si raniti din randurile muncitorilor care ceruse paine si dreptate sociala.

5 Responses to Ziua Tipografului

  1. octavpelin says:

    Gabi,mi-ai adus aminte de tipografie si de mirosul de plumb ,cand mergeam la tipografie sa dau bun pentru tipar,o zi minunata 🙂

  2. Tavi,n-am vizitat niciodata o tipografie,dar i-am admirat pe tipografi pentru munca lor migaloasa cu literele.Sper ca se mai gasesc tipografii de altadata chiar daca nu mai functioneaza.
    Ai amintiri frumoase!
    O saptamana buna!

  3. zetar says:

    La multi ani!

    Mi-e dor de mirosul de plumb, mi-e dor de oamenii cu care am lucrat. Am fost zetar timp de 16 ani. Se spunea ca, daca vrei sa fii un tipograf bun trebuie sa treci neaparat prin zetarie. O meserie extraordinar de frumoasa, chiar daca era obositoare atat din punct de vedere fizic, cat si psihic. O aseman cu o opera de arta. Asa cum pictorul, sculptorul isi admira opera sa, asa zetarul isi admira paginile asezate.
    Nu cred ca voi mai intalni oameni ca atunci, foarte buni meseriasi din punct de vedere profesional, dar si foarte comunicativi, inteligenti, sufletisti, glumeti, cre creeau o atmosfera extraordinar de frumoasa, chiar daca vremurile erau foarte grele, iar in ultimul timp materia prima cam lipsea, se facea in asa fel incat confectionam litere ca sa se poata tipari lucrarea.
    Vremuri frumoase, unde oamenii erau ca o familie mare, unde se ajutau, acum totul se creeaza pe barfe, pe linguseli, pe calcatul pe cadavre, iar tipograful adevarat este pe cale de disparitie.
    Nu sunt nostalgica, dar oamenii erau mai buni, mai blanzi si mai umanitari.

    Toate cele bune si SARBATORI FERICITE!

  4. Toate cele bune si din partea mea.
    Pacat ca aceasta meserie a cam disparut.
    Va multumesc pentru mesajul emotionant si sper sa mai existe oameni ca cei cu care ati lucrat.
    sarbatori fericite!

  5. Anonim says:

    CE E VAL,CA VALULL,TRECE.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s