Interviul scriitorului Roberto Saviano acordat revistei „Foreign Policy România”

Roberto Saviano, scriitor: „Mafia a cumpărat bucăţi întregi din România“

Scriitorul Roberto Saviano, unul dintre cei mai renumiţi „eroi” moderni anti-Mafia, a acordat revistei „Foreign Policy România” primul interviu pentru o publicaţie din ţara noastră. Puteţi citi acest interviu în ediţia din noiembrie a revistei, apărută deja la chioşcuri. Saviano vorbeşte de legăturile Camorrei cu Estul Europei, dar şi despre problemele Italiei şi despre proiectele sale de viitor. Pentru Saviano, mafia a ajuns acum să investească la fel de bine la Berlin, Paris sau la Bucureşti, iar Balcanii reprezintă un fel de „pod” între Orient şi Occident, în care ruta drogurilor şi a altor activităţi mafiote a transformat multe ţări din zona în plăci turnante ale traficului internaţional. Ziarul „Adevărul” vă prezintă o parte a interviului acordat de scriitorul italian revistei „FP România”.

Roberto Saviano:”Camorra este o problema europeana”

Din blogosfera.

Elisa.La multi ani,Andreea !

Dispecer Blogosferă.Vodă vrea şi Hâncu ba!(varianta lui Boc)…

Theodora.Sfidarea deciziei Curtii Constitutionale un precedent deosebit de periculos

Ioan Usca.Jocul

Gina.un ochi râde, unul plânge

Tavi.PRIMARIA BRASOV CONDUSA DE PEDELISTUL SCRIPCARU:NU A AUTORIZAT”MARSUL TACERII”ORGANIZAT DE PSD!

Daurel.Hypoalergenetic…

Emil Racoviţă (15 noiembrie 1868 – 17 noiembrie 1947), savant, explorator, speolog şi biolog român, fondatorul biospeologiei

Emil Racoviţă (15 noiembrie 1868, Iaşi – 17 noiembrie 1947) a fost un savant, explorator, speolog şi biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran – peşteri şi pânze freatice de apă). A fost ales academician şi preşedinte al Academiei Române.La vârsta de numai 25 de ani este ales membru al Societăţii zoologice din Franţa.

BelgicaBelgica
Este recomandat (1897) să participe ca naturalist al Expediţiei antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica, condusă de Adrien de Gerlache. Această expediţie, care porneşte din Anvers la 10 august 1897, avea un caracter internaţional, pe lângă belgieni, la ea participând şi norvegianul Roald Amundsen ca ofiţer secund, medicul american Frederick Cook, meterologul polonez Antoine Dobrowolski şi geologul Henryk Arctowski.

Cu prilejul escalelor făcute în Chile şi pe ţărmurile strâmtorii Magellan, efectuează cercetări complexe şi asupra florei şi faunei. În apropierea Ţării Palmer din Antarctica, expediţionarii descoperă o strâmtoare care a primit numele navei „Belgica” şi câteva insule (una numită de Racoviţă insula Cobălcescu). Expediţia mai înscrie pe harta încă incompletă a Antarcticii şi insula Wiencke şi Ţara lui Danco, după numele celor doi membrii ai expediţiei care au pierit în această călătorie.

Belgica_dans_la_glace
În perioada când „Belgica” a fost prizoniera gheţurilor (martie 1898 – februarie 1899) naturalistul expediţiei, împreună cu ceilalţi oameni de ştiinţă, au înteprins numeroase observaţii şi cercetări ştiinţifice. Materialul adunat a constituit obiectul unui număr de 60 volume publicate, reprezentând o contribuţie ştiinţifică mai mare decât a tuturor expediţiilor antarctice anterioare luate la un loc.

Racovita

Savantul român a înteprins un studiu aprofundat asupra vieţii balenelor, pinguinilor şi altor păsări antarctice, care i-a adus o reputaţie bine meritată.

Cueva del DrachCueva del Drachshow2show3Cueva del DrachCueva del DrachCueva del Drach

Cueva del Drach era deja o vedeta turistica a insulei spaniole Mallorca atunci cand Emil Racovita a venit s-o viziteze. Dar cum un adevarat cercetator nu e niciodata in vacanta, in timp ce plutea cu lotca pe Lacul Martel, Racovita, in loc sa admire mirificele bolti, iscodea adancul apei.

Typhlocirolana moraguesi

Deodata a zarit un crustaceu, un fel de garid alb, depigmentat si orb. Pentru crustaceu, aceasta intalnire s-a sfarsit prost, intr-una din sticlutele cu formol ale maestrului. Dar pentru lumea stiintifica ea a fost bogata in consecinte. Ajuns acasa, la Laboratorul Arago, de la Banyuls-sur-Mer, pe malul Mediteranei, unde era subdirector,Racovita si-a dat seama ca micul crustaceu era o specie noua (pe care a botezat-o Typhlocirolana moraguesi). Dar mai ales Racovita a observat ca strania vietuitoare prezenta caractere primitive, ancestrale, care o faceau sa fie net diferita de rudele sale care traiesc la lumina soarelui.

Un secol de biospeologie

 

Din blogosfera.

Elisa.La multi ani,Andreea !

Dispecer Blogosferă.Vodă vrea şi Hâncu ba!(varianta lui Boc)…

Theodora.Sfidarea deciziei Curtii Constitutionale un precedent deosebit de periculos

Ioan Usca.Jocul

Gina.un ochi râde, unul plânge

Tavi.PRIMARIA BRASOV CONDUSA DE PEDELISTUL SCRIPCARU:NU A AUTORIZAT”MARSUL TACERII”ORGANIZAT DE PSD!

Daurel.Hypoalergenetic…