Povestea principesei Martha Bibescu

marthe_bibesco_boldini1
Martha Bibescu alias Martha Bibesco – (* 28 ianuarie 1889, Bucureşti – † 28 noiembrie 1973, Paris) este o romancieră, poetă, om politic şi memorialistă franceză de origine română. S-a distins prin întreaga ei operă ca o prezenţă de o mare nobleţe de spirit.

Eroina noastra reprezinta unul din stralucitele exemple ce ilustreaza rolul elitei feminine in societate, unul la fel de important ca al celei masculine. Barbatii si-au exclus din punct de vedere politic jumatatile, care nu se vor consola cu locul rezervat lor in cadrul restrans al sferei private. Martha Bibescu a demonstrat ca sfera publica, inteleasa mai ales in dimensiunea sa sociala si culturala, le poate cuprinde si pe femei, care si-au cucerit locul nu numai prin inteligenta si hotarare, dar si cu multa gratie.

Una dintre primele persoane care au remarcat-o a fost regina Elisabeta a Romaniei. Aceasta i-a propus sa pozeze pentru o serie de picturi de la biserica din Curtea de Arges, prin ea Martha facand cunostinta perechii mostenitoare a tronului, Ferdinard si Maria, cu aceasta din urma rupand insa orice legatura dupa suirea pe tron. Doua sabii nu puteau sa incapa in aceeasi teaca.

In 1902, la doar 16 ani (o varsta destul de frageda care amintea mai degraba de perioada la care fetele se maritau in mod obisnuit cu exact un secol in urma), Martha s-a casatorit cu printul George Valentin Bibescu, nepotul fostului domn al Munteniei, Gheorghe Bibescu. Casatoria a fost rodul unei pasiuni inflacarate si scurte, care i-a oferit Marthei independenta si i-a asigurat o situatie materiale confortabila. La scurta vreme dupa nasterea fiicei, cei doi vor decide sa duca vieti separate, chiar daca nu vor divorta, lucru ce va alimenta din plin „rubricile” mondene ale saloanelor europene si bucurestene deopotriva.

Intre iubiri, politica si literatura
Putem spune ca politica si literatura au marcat de la inceput viata Marthei Bibescu datorita mediului familial. Ele vor deveni adevarate moduri de viata intr-o legatura cu atat mai inexplicabila cu cat i se vor alatura iubirile, eliberate de conventiile asumate prin casatorie. Faima ei europeana nu a fost altceva decat un drum jalonat pe rand de succese literare si de rasunatoare legaturi sentimentale. Contemporanii au considerat ca propaganda pe care a facut-o, alaturi de o alta figura feminina ce a spart toate canoanele, regina Maria, in favoarea intrarii Romaniei in razboi la 1914 alaturi de Anglia si Franta, a avut un rol esential in combaterea simpatiilor pro-germane. Asta cu atat mai mult cu cat pe seama ei s-a pus si o dragoste fata de printul mostenitor al tronului Germaniei, episod pe care il va exploata aproape fara limite in jurnal, prezentandu-l ca pe unul crucial, facator de istorie. Mult mai documentata este legatura cu Charles-Louis, print de Beauvau Caron, personaj coborat parca direct din paginile lui Marcel Proust pe care Martha Bibescu l-a cunoscut la Paris. Sau relatia cu regele Spaniei, Alfons al XIII-lea, ca sa nu mai vorbim de lordul Christopher Thompson, caruia ii va dedica o biografie romantata, care si-a petrecut nu putine clipe in palatul de la Mogosoaia in preajma primului Razboi Mondial. Se pare ca aristocratul englez, venit in Roamania cu misiunea de a determina semnarea aliantei romano-anglo-franceze, o va initia in arta spionajului, detractorii ei acuzand-o mai tarziu chiar de un joc dublu, pus in slujba englezilor dar si al germanilor. Din fericire pentru ea, a avut doar faima, nu si sfarsitul unei Mata Hari. Perioada interbelica i-a adus sau mai bine spus i-a prelungit accesul pe scena politica europeana si romaneasca. De la dineurile alaturi de liderii regimului nazist din Germania, lui Goering ii va face un portret extrem de acid in jurnal, pana la apropierea de Elena Lupescu, puternica zilei la Bucuresti, intalnim tot atatea pagini controversate care nu vor putea fi prea usor sterse la sfarsitul razboiului, in ciuda altora venite de la Londra si Paris, unde Martha Bibescu cunoscuse numeroase personalitati politice. In toata aceasta vreme, literatura a reprezentat nu numai refugiul datator de energie, dar si una din sursele notorietatii sale. „Catherine, Paris”, premiata de Academia Franceza, „Papagalul verde”, „Katia-demonul albastru” ce a avut un succes rasunator si a fost ecranizata, corespondenta cu Paul Claudel sau cea cu abatele Mugnier, „Alexandru asiaticul” sunt numai cateva titluri din seria celor ce-i vor aduce primirea in Academia Regala a Belgiei, in 1995, precum si acordarea Legiunii de Onoare in 1962. Instaurarea regimului comunist in Romania de catre tancurile sovietice o gaseste la Mogosoaia, pe care o va pierde impreuna cu celelalte proprietati si va reusi cu mare greutate sa paraseasca tara cu ajutorul unui pasaport britanic la scurta vreme dupa instalarea guvernului Petru Groza. Sfarsitul ei, in 1973, va aduce si stingerea parfumului epocilor pe care le cunoscuse si in mijlocul carora fusese.

sursa:Martha Bibescu, principesa vesnic inamorata

Rainer Maria Rilke

„Admiraţia mea pentru prinţesa Bibescu era definitivă de când îl cunoscusem pe al ei Alexandru Asiatique; dar în intuiţia ei de mare poet a reuşit să stabilească una dintre cele mai profunde continuităţi umane.“

Max Jacob

„Sunteţi un mare scriitor.“

François Mauriac

„Cine sunteţi dumneavoastră? Cea mai admirabilă inteligenţă de femeie pe care o cunosc. Aţi scris cărţi mai importante decât acest «Bal»; dar nu este vreuna care să mă mişte mai mult.“

Tudor Ionescu

„Întreaga ei operă, ajunsă astăzi la dimensiuni considerabile (peste 30 de volume), se subordonează dorinţei de a retrăi, de a imobiliza în cuvinte, în aceste «capcane ale ideilor», cum le numeşte Sartre, clipa nestatornică, fiinţa umană asemenea clipei. La cumpăna vârstelor, afirmase că scrie de teamă să nu uite viaţa. Este expresia unui altruism mişcător şi totodată aceea a unui egoism înverşunat, a unei avariţii sentimentale.

Maestră necontestată a portretului literar, dată fiind precizia notaţiei sale psihologice, spiritul de observaţie şi supleţea condeiului, Martha Bibescu a fost aleasă pentru a ilustra în manualele franceze această specie literară.“

Şerban Cioculescu

„Cunoscută şi sub numele de Lucile Decaux, cu care a semnat o serie de biografii istorice, Martha Bibescu a scris aproape patruzeci de cărţi, a colaborat la un număr mare de reviste, a răspuns la o serie de 17 emisiuni la Ora Culturii Franceze, a fost membră a Academiei Regale din Bruxelles, în fotoliul pe care-l ocupase contesa de Noailles, a dus o intensă viaţă literară şi mondenă, cucerind prin frumuseţea, inteligenţa şi talentul ei numeroase admiraţii. A păstrat până la urmă nostalgia după «ţara sălciilor» şi amintirea prieteniilor lăsate în ţară.“

In 28 ianuarie s-a nascut pictorul roman Camil Ressu(28 ianuarie 1880, Galaţi — 1 aprilie 1962, Bucureşti) a fost un pictor român, care, prin întreaga sa activitate artistică, pedagogică şi socială, a fost una din personalităţile marcante ale artei româneşti. Camil Ressu a fost membru titular al Academiei Române.

Din blogosfera.

Daurel.Am aruncat la gunoi …

Gina.28.01

One Response to Povestea principesei Martha Bibescu

  1. daurel spune:

    Ar trebui, ar merita, sa (i) se faca un film; este loc chiar de un serial…
    Altfel nu se imprima in memoria colectiva….
    Deoarece am zilnic treaba in Mogosoaia, chiar in zona Palaului, observ ca vin multi studenti, artisti, turisti; poate se leaga ceva…

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s