Copacul numit Gică, Nichita Stănescu

Nichita Stănescu

Nichita Stănescu, numele la naştere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploieşti, judeţul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din Bucureşti) a fost un poet, scriitor şi eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.

A fost laureat al Premiului Herder. În 1981 a fost decorat cu ordinul Meritul Cultural, clasa a II-a.

Gând 6,Nichita Stănescu

Oase plângând,Nichita Stănescu


Copacul numit Gică
de Nichita Stanescu

N-am avut de treabă şi întorcându-mă mai târziu acasă, l-am scărpinat cu unghiile pe coajă pe Gică. Măgarul de copac numit Gică m-a luat în serios şi brusc vrînd-nevrînd a început să facă parte din mine însumi.
Dacă nu încep printr-o glumă, nu se înţelege nimic din prietenia mea cu Gică şi din prietenia lui Gică cu mine. invitasem o distinsă doamnă, şi ceva nu era la locul său. Până când, deodată azvârlindu-mi vederea peste balcon, l-am văzut pe Gică, mai mare peste cei zece copaci ai lui, care fojgăiau şi frunzăreau, pe măgarul de Gică solemn şi ţeapăn uitându-se verde şi fix la mine. Îi era frică că nu m-aş fi purtat după rang. În gândirea lui de copac nu avea încredere în gândirea mea de om. Ce mai, m-a luat sub protecţia umbrei sale, indiferent dacă răsare soarele sau nu, indiferent dacă luna este ca o seceră turcească sau ca o mămăligă albă.
Gică este un copac gelos.
M-a pus dracu de l-am scărpinat pe scoarţă într-o seară şi nu mai scap de el defel.
Venise la mine într-o zi o distinsă doamnă. Din pricina principialităţii lui Gică, nici mâna nu am apucat să i-o sărut. Gică este un copac gelos. Excesul de grijă pe care îl are pentru mine, curiozitatea lui de pom care se uită la mine mirat, că sunt om, nu mă lasă în libertatea mea.
N-avui treabă! Cine m-a pus să-l scarpin pe scoarţă când singuratic am venit acasă?

Copacul din spatele blocului in care locuiesc este un tei destul de batran si e foarte inalt.Acum e inflorit.Ma mir ca inca n-au aparut copiii la cules de tei.Se ajunge foarte greu la crengile incarcate si intotdeauna mi-e teama sa nu se intample vreo nenorocire.Mirosul florilor de tei ajunge cateodata si in casele noastre.In tei se petrec multe povesti cu ciori,mai ales.De doua ori s-a intamplat sa auzim ciorile facand galagie mai mare decat de obicei.Ce se intamplase?Un pui de cioara cazuse langa tei,iar ele erau speriate,le era teama pentru puiul lor.M-am dus langa tei,am luat puiul care incerca sa ma muste si cu greu am reusit sa-l asez in tei.Dupa ce-am plecat,ciorile s-au linistit ca prin farmec.A doua oara s-a intamplat acelasi lucru,in plus,un motan statea la panda in iarba.Si de data asta puiul a ajuns in tei,dar si-a luat zborul in gardul viu.Ciorile s-au linistit din nou.Ce povesti mai stie teiul?Multe,trebuie doar sa-l ascult.

Din blogosfera.

Ioan Usca.1 Aprilie

Gabriela Savitsky.Despre sinucidere

Caius.Indicii anatomice-10

Daurel.Pentru cititorii mei

Gina.suflete în poeme

Reclame

Cica am iesit din recesiune

Presedintele, premierul si ceilalti portocalii au anuntat ca incepand de astazi am iesit din recesiune.Drept urmare, de maine, 1 aprilie 2011, factura lunară la energie electrică plătită de populaţie va creşte cu 4,5% începând de vineri, 1 aprilie, ca urmare a introducerii unei contribuţii pentru sprijinirea producătorilor de energie care poluează mai puţin. Nu este vorba de creşterea preţului energiei, ci de un cost suplimentar.

mediafax.ro

Si ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat că ieşirea dintr-o lungă perioadă de recesiune nu înseamnă că trebuie revenit la risipa care a expus ţara la riscul unui colaps economic şi la insolvabilitate.

Berceanu despre democrat-liberali: Ar fi bine să gândească şi după capul lor, nu doar al lui Băsescu

Probabil ca daca ar gandi dupa capul lor ar spune ca iesirea din recesiune e inca o pacaleala portocalie.

Din cate se vede si se simte in portofelele noatre, doar ei si sustinatorii lor infocati au iesit din recesiune, mai exact, acesti portocalii nici nu au avut de-a face cu recesiunea, pentru ei n-a fost criza financiara, din contra, le-a mers bine ca de obicei.

Ati iesit din recesiune?

Ioan Usca.1 Aprilie

Gabriela Savitsky.Despre sinucidere

Caius.Indicii anatomice-10

Daurel.Pentru cititorii mei

Gina.suflete în poeme

Tavi.ASTAZI,31 MARTIE,AMBASADORUL USA,MARK GITENSTEIN,A VALIDAT,ABIL,DOCUMENTELE WIKILEAKS ROMANIA!

Twin Baby Argument

Din blogosfera.

Mirela Pete.Miercurea fără cuvinte. Wordless Wednesday 2

Ioan Usca.Două din trei

Caius.Indicii-anatomice-9

Gabriela Savitsky.Înserare

Ion Pillat (31 martie 1891 – 17 aprilie 1945), poet român

Primavara

de Ion Pillat

Din tren, in zori, vad cerul ca o apa
Prea limpede cu scoica lunii-n fund.
Plopi-nalti la luminisuri dau sa-ncapa:
Iscoade sunt si zarile patrund.
Spre rasarit ard coifuri parca-n para,
Cu jar de aur suliti se aprind;
De-acuma gloata umbrei o sa piara.
Arcasii tainici arcurile-si prind.
Dar meri, si peri, si pruni de pe coline
Raspund si ei, tragand cu praf de flori,
Si-n bazait de gloante de albine,
Desfasura un lant de tragatori.
Podgoria-i toata nouri de srapnele
Incremenite-n aer de Prier.
De raze fugarite randunele
In escadrile razletite pier.
E soarele biruitor. Ciresii
Au ridicat, invinsi, steag alb in vant.
Livezile isi numara plaiesii.
Un cuc dicteaza pacea pe pamant…
Lumina pretutindeni! Primavara
Si verde proaspat ca un suflet nou,
Si mieii albi ca merii albi din tara,
Si pace-n ganduri vechi si-n graul nou.
Si sus, pe zarea vremii, ca o dunga
De mari albastre cu sclipiri de nea,

Bucegii neclintiti, pe cand se-alunga
Si tren, si primaveri, si viata mea.

Ion Pillat (n. 31 martie 1891, București – d. 17 aprilie 1945), a fost un academician, antologator, editor, eseist, poet tradiționalist și publicist român. Pe linie maternă a fost înrudit cu familia Brătianu. Bunicul său a fost cunoscutul politician Ion Brătianu, care a fost adesea evocat în poeme din volumul său cel mai complet din punct de vedere estetic, Pe Argeș în sus, în poeme precum Bunicul, Bunica, Aci sosi pe vremuri sau Ochelarii bunicului.

Și-a petrecut copilăria la moșiile Florica, pe Argeș și la Miorcani, pe râul Prut. După 1945 poezia sa este trecută la „index”, evident din rațiuni strict politice. Fiul său, criticul și romancierul Dinu Pillat a fost îndepărtat de la Facultatea de Litere unde era asistent al lui George Călinescu fiind condamnat la temniță politică, iar manuscrisele i-au fost confiscate și distruse. Nepoata sa, Monica Pillat este o reputată anglistă.

 

Din blogosfera.

Ioan Usca.Ca bucatele-n sare

Caius.Indicii anatomice – 8

Gabriela Savitsky.Animozităţi

Mirela Pete.Interviu despre blog, propus de Zina

Daurel.Pensiunea

Gina.dacă nu putem să fim mai buni,

Tavi.SILVIU CRAESCU:BASESCU A VENIT DISPERAT LA AMBASADA USA!

Marti, 29 martie, ora 12:00 – Miting pentru sustinerea sterilizarii cainilor cu si fara stapan!

Federatia Nationala pentru Protectia Animalelor

Marti, 29 martie, ora 12:00 vom protesta din nou in fata Camerei Deputatilor, parcul Izvor.

Solicitam votarea proiectului de lege 912/2007 cu respectarea liniilor principale din forma adoptata de Senatul Romaniei: gestionarea cainilor comunitari prin

Prindere, sterilizare, identificare si returnare a cainilor blanzi si controlul reproductiei cainilor cu stapan

Protestam

  • impotriva intentiei de a se adopta eutanasia in masa sau lasarea la latitudinea autoritatilor locale metoda de gestionare a cainilor comunitari
  • impotriva cheltuirii banilor publici pentru ucidere si pentru alimentarea unor lagare de exterminare
  • impotriva excluderii controlului societatii civile asupra actiunilor serviciilor de gestionare a cainilor fara stapan

Alege VIATA, CIVILIZATIA, MORALITATEA, DEMNITATEA, EFICIENTA

Strangerea de semnaturi continua atat online cat si offline.

Va rugam reamintiti prietenilor sa semneze petitia pe  http://www.fnpa.ro/petitie

Pentru strangere de semnaturi pe hartie downloadati si printati:
http://www.fnpa.ro/tabel-pentru-strangere-semnaturi-petitie.doc

Un nou termen pentru colectarea semnaturilor va fi  facut cunoscut in curand voluntarilor si colaboratorilor FNPA. Daca v-ati implicat in strangerea de semnaturi  va  rugam sa ne trimiteti un email pe adresa petitii@fnpa.ro sau SMS pe 0727.769.509 care sa contina nume, email, telefon si localitate. Va vom trimite, cu prioritate, toate noutatile si informatiile necesare colectarii semnaturilor.

Scrieti-ne pentru a va pune in contact cu alte persoane din orasul dvs. care pot centraliza semnaturile.

Va multumim!

Din blogosfera.

Gabriela Savitsky.Vicki – Lilick’s Operation

Constituția României Mari, 28 martie 1923

28 martie 1923: Este promulgată prin decret regal Constituția României Mari, votată de Parlamentul României la 26 martie 1923, una dintre cele mai avansate și democratice constituții din Europa acelui timp.

Constituția din 1923 este Constituția României adoptată după Marea Unire. A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1938. A fost repusă în vigoare în 1944 până la 30 decembrie 1947, când a fost proclamată republica.

DESPRE DREPTURILE ROMANILOR

Art. 5 Romanii, fara deosebire de origina etnica, de limba sau de religie, se bucura de libertatea constiintei, de libertatea invatamantului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie si de toate libertatile si drepturile stabilite prin legi.

Art. 8 Nu se admite in Stat nici o deosebire de nastere sau de clase sociale. Toti Romanii, fara deosebire de origina etnica de limba sau de religie, sunt egali inaintea legii si datori a contribui fara osebire la darile si sarcinile publice.

Art. 11 Libertatea individuala este garantata.

Nimeni nu poate fi urmarit sau perchizitionat, decat in cazurile si dupa formele prevazute in legi.

Nimeni nu poate fi detinut sau arestat, decat in puterea unui mandat judecatoresc motivat, care trebuie sa-i fie comunicat in momentul arestarii sau cel mai tarziu in 24 ore dupa detinere sau arestare.

In caz de vina vadita, definerea sau arestarea se poate face imediat, iar mandatul se va emite in 24 ore si i se va comunica conform aliniatului precedent.

Art. 21 Toti factorii productiunii se bucura de o egala ocrotire.

Statul poale interveni, prin legi, in raporturile dintre acesti factori pentru a preveni conflicte economice sau sociale.

Libertatea muncii va fi aparata.

Legea va regula asigurarea sociala a muncitorilor, in caz de boala, accidente si altele.

Art. 24 Invatamantul este liber in conditiunile stabilite prin legile speciale si intrucat nu va fi contrar bunelor moravuri si ordinei publice.

Invatamantul primar este obligator. In scolile Statului acest invatamant se va da gratuit.

Statul, judelele si comunele vor da ajutoare si inlesniri elevilor lipsiti de mijloace, in toate gradele invatamantului, in masura si modalitatile prevazute de lege.

 

Art. 25 Constitutiunea garanteaza tuturor libertatea de a comunica si publica ideile si opiniunile lor prin grai, prin scris si prin presa, fiecare fiind raspunzator de abuzul acestor libertati in cazurile determinate prin Codicele penal, care nici intr’un caz nu va putea restrange dreptul in sine.

Nici o lege exceptionala nu se va putea infiinta in aceasta materie.

Nici cenzura, nici o alta masura preventiva pentru aparitiunea, vinderea sau distributiunea oricarei publicatiuni nu se va putea infiinta.

Nu este nevoe de autorizatiunea prealabila a nici unei autoritati pentru aparitiunea oricarei publicatiuni.

Art. 27 Secretul scrisorilor, telegramelor si al convorbirilor telefonice este neviolabil.

O lege speciala va stabili cazurile in cari justitia, in interesul instructiunii penale, va putea face exceptiune la dispozitiunea de fata.

Aceeas lege va determina responsabilitatea agentilor Statului si a particularilor pentru violarea secretului scrisorilor, telegramelor si convorbirilor telefonice.

wikipedia.org

Alt eveniment istoric important al zilei:in 28 martie 1791 este trimis Curții din Viena „Supplex Libellus Valachorum” – cel dintâi program politic al românilor din Transilvania.

Din blogosfera.


Ioan Usca.Mirii mileniului III

Daurel.Românii au talent

Mirela Pete.DEXIGN. Prodecho: logo și stationery

Gina.gustul libertății

Tavi.FOSTUL AMBASADOR USA TAUBMAN SI POZITIA SA PRO-BASESCU IN TMPUL SUSPENDARII ACESTUIA DE PARLAMENT!-VINOVATI MOGULII

Theodora.Criza nu are cum sa se intoarca deoarece nu a plecat

93 de ani de la unirea Basarabiei cu România

Unirea Basarabiei cu România, de la care se împlinesc duminică 93 de ani, este un prilej de aniversare în multe oraşe din România şi din Republica Moldova.

În Capitală, Organizaţia Studenţilor Basarabeni îi invită pe bucureşteni la Casa de cultură a studenţilor, unde începe, la ora 11.00, spectacolul „Caviar, vodcă şi bay-bay”, în regia lui Dan Puican, cu actorii Tamara Buciuceanu-Botez, Stela Popescu, Alexandru Arşinel şi Eugen Cristea.

De la ora 14,00, la Biblioteca Centrală Universitară va avea loc dezbaterea „Unitatea românilor de pretutindeni”, iar la ora 17.00, la Institutul Cultural Român, va avea loc vernisajul expoziţiei de fotografie despre mişcările de protest ale tinerilor din Chişinău, din 7 aprilie 2009.

romania-actualitati.ro

Basarabia a fost parte din România modernă timp de 22 de ani, de la 27 martie (9 aprilie) 1918, când Sfatul Țării, parlamentul Republicii Democratice Moldovenești a votat în favoarea unirii cu România. Aceasta a durat până la 28 iunie 1940. Atunci, după un ultimatum expansionist al guvernului sovietic adresat României privind cedarea Basarabiei către Uniunea Sovietică, teritoriul său (Est-Moldova) a fost ocupat de Armata roșie, administrația și Armata Română fiind forțate să se retragă la est de râul Prut.

wikipedia.org

„Podul de flori” de peste Prut