Peştera Hang Son Doong din Vietnam, cea mai mare din lume

Cea mai mare peşteră din lume face parte dintr-o reţea de 150 de peşteri, iar speologii încă încearcă să îi găsească capătul.

Peştera Hang Son Doong, descoperită în 2009, se află în jungla din Vietnam şi iniţial s-a crezut că are 150 de metri lungime şi 60 de metri înălţime, scrie dailymail.co.uk.

Însă două expediţii ulterioare în peşteră au demonstrat că aceasta este cea mai mare din lume. Peştera are o lungime de peste 4 kilometri, 100 de metri lăţime şi 243 de metri înălţime.

Imaginile surprinse de fotograful Carsten Peter arată că în interiorul peşterii se află chiar o junglă. Carsten a făcut fotografiile în 2010, în timpul unei expediţii al cărei scop era o explorare completă a peşterii şi o înregistrare fotografică a acesteia.

Fotograful a declarat că a petrecut câte două săptămâni în interiorul peşterii, explorând şi imortalizând lumea subterană.

„Am descoperit noi părţi ale peşterii. Este o zonă uriaşă, aşa că să o descoperi şi să o explorezi este foarte dificil. Aceasta este una dintre cele mai neobişnuite şi uimitoare peşteri pe care le-am vizitat în 35 de ani de carieră”, a declarat Carsten Peter.

mediafax.ro

Această prezentare necesită JavaScript.

Mai multe poze pe ngm.nationalgeographic.com

Din blogosfera.

Ioan Usca.Alianţe 

lunapatrata.Pe ape…intr-o barca de hartie (3)

Rokssana.Recunoaşte-ţi Spiritul

freestyler.balcicul reginei maria

CELLA.podul cu POEŢI s-a dărîmat la mine-n pridVOR, daţi cărămizile din mînă-n mînă- sufletele, nu

Ţara vorbelor în vânt.eu zic că poate pica bine…

Alexandru O. Teodoreanu, Păstorel, (30 iulie 1894-1964), avocat şi scriitor, epigramist, iubitor de vinuri român

`Păstorel` (Alexandru O.) Teodoreanu

Alexandru O. Teodoreanu (30 iulie 1894-1964), cunoscut şi sub pseudonimul Păstorel, a fost un avocat şi scriitor român, cunoscut epigramist, gurmand şi iubitor de vinuri, membru de seamă al boemei ieşene şi bucureştene. A rămas în literatura română prin epigramele sale. Romanul său cel mai cunoscut este “Hronicul măscăriciului Vălătuc”, pe care criticul literar George Călinescu îl compară cu “Gargantua şi Pantagruel”.

A fost fratele romancierului Ionel Teodoreanu.

Opera lui Al. O. Teodoreanu a circulat și oral, iar în timpul regimului comunist chiar clandestin. După 1989, epigramistul a fost redescoperit, mai ales cu acele versuri celebre prin opoziția spirituală față de ordinea de lucruri din regimul comunist. Din păcate, unele dintre textele ce i se atribuie, mai mult vulgare decat spirituale, nu îi aparțin, iar altele circulă în mai multe variante care nu îi mai pot fi atribuite epigramistului.

Epigrame.

În noua eră…, În guvernul Groza…, Boi-miniştri… de Păstorel Teodoreanu

Spovedanie

de Al. O. Teodoreanu


Cântat-am vinul şi-l băui pre el,
Şi-aşa, precum din flori slăvitul soare,
Cules-am toată roua din pahare,
Voios ca cel din urmă menestrel.

Am păstorit în viaţă vinuri rare
(De-aceea îmi şi zice Păstorel)
Şi de la Grasă pân’ la Ottonel,
Le-am preţuit, pe rând, pe fiecare.

Din volumul „Caiet”, 1938

Nemurirea

de Al. O. Teodoreanu

Mormintele ne-aşteaptă cu gurile căscate.
Şi mergem toţi spre ele, pe-un drum sau pe alt drum,
Cum merg hipnotizate gazelele de fum,
Spre şerpi cu solzi de aur şi ochi de nestimate.

Iubire, ură : viaţă. Lumini de chilimbar
Iar spintecă văzduhul, pornind din roi de stele,
Ce, prăbuşite-n beznă, or fi ducând cu ele
O altă omenire – netrebnic furnicar!

Îsi mistuie şi sorii fierbintea lor plămadă
Şi-ngheaţă (asta-i moartea?). Noi ridicăm statui,
Ca bronzul să arate, în veci de veci (dar cui?),
Că asta-i nemurirea, în haină de paradă.

Şi nici gândim că-n haos îşi va găsi-mplinirea
Pământul, când prin spaţii va trece rotocol.
Va fi-nsemnând o clipă şi el o dungă-n gol,
Şi va muri cu viaţa atunci şi Nemurirea.

Din volumul „Caiet – Foi îngălbenite”, 1938

sursa

Din blogosfera.

Caius.SU

Mirela Pete.Un parc natural: Grădina Zoologică şi Botanică din Budapesta (jurnal de vacanţă IV)

Mirela Pete.Veneţia, detalii artistice

Teo Negură.Poveste de vis (42)

Ioan Usca.Catharsis

Dum spiro, spero.Sebastian Lazaroiu nu a rezolvat nimic

Theodora.Dupa Boagiu si Urban baga Norvegia in UE

Theodora.In atentia bolnavilor cronici din Romania: Este posibil ca preturile medicamentelor sa explodeze

papornitacuvorbe.Pentru că am promis ceva mai puţin “soft”…

Gina.o mână întinsă către respinși

Daurel.Despre minunata inutilitate a blogãrelii

Ulise al II-lea.Poz(n)e … rasate

Tavi.IULIAN URBAN,SORINA PLACINTA(PD-L):ISI ARATA ADMIRATIA FATA DE MACELARUL NORVEGIAN BREIVIK!CE FACE BASESCU?- TACE!

Adi si Lulu, doua surori gemene care au nevoie de ajutorul nostru

Să le ajutăm!

Adi si Lulu, doua fete gemene care au nevoie de ajutorul nostru. Cititi mesajul mamei celor doua surori gemene si daca puteti sau daca doriti, va rog sa le ajutati.

Buna ziua,
In speranta ca nu supar incercand sa va apelez sub aceasta forma, va redau mai jos cazul cutremurator in care se zbate familia mea. Am doi copii foarte bolnavi ce necesita tratament si ajutor de urgenta. Diagnosticul lor este ATROFIE CEREBELOASA – sunt doua fete gemene de 26 de ani, deasemeni va trimit si link-urile cu imaginile acestui caz dramatic, implorand ajutorul dumneavoastra.

Va rog ajutati-ne si nu ne lasati prada disperarii, dati-le o sansa la viata acestor doua copile.

http://youtu.be/hGTqEKYmpJI

http://youtu.be/uCASmCI9ec0

Cu deosebita consideratie,
Daniela Zaharia
tel.+40763664224

Gemenele Adi si Lulu sufera de atrofie cerebeloasa si au mare nevoie de transplant cu celule stem.Pentru ca ele sa poata fi tratate au nevoie de ajutorul dumneavostra.
Conturile unde se pot face donatii sunt :
RO 62 RNCB 0048085555310002 for €,
RO 35 RNCB 0048085555310003 for USD and
RO 89 RNCB 0045555310001 for RON.

Telefon : +40763664224.Multumim din suflet

Din blogosfera.

C aius.SU

Rokssana.superstitie

Mirela Pete.Un parc natural: Grădina Zoologică şi Botanică din Budapesta (jurnal de vacanţă IV)

Mirela Pete.Veneţia, detalii artistice

freestyler.supicikăta? nu, ză lipie…

Teo Negură.Poveste de vis (42)

Corbul – Edgar Allan Poe.Traducere de Vasile Andreica

Ioan Usca.Catharsis

Dum spiro, spero.Sebastian Lazaroiu nu a rezolvat nimic

Theodora.Dupa Boagiu si Urban baga Norvegia in UE

Theodora.In atentia bolnavilor cronici din Romania: Este posibil ca preturile medicamentelor sa explodeze

papornitacuvorbe.Pentru că am promis ceva mai puţin “soft”…

Gina.o mână întinsă către respinși

Daurel.Despre minunata inutilitate a blogãrelii

Ulise al II-lea.Poz(n)e … rasate

Tavi.IULIAN URBAN,SORINA PLACINTA(PD-L):ISI ARATA ADMIRATIA FATA DE MACELARUL NORVEGIAN BREIVIK!CE FACE BASESCU?- TACE!

Demostene Botez (29 iulie, 1893 – 17 martie 1973), scriitor și publicist român

Demostene Botez


Demostene Botez (n. 29 iulie, 1893, satul Hulub, comuna Dângeni, județul Botoșani – d. 17 martie 1973, Iași) a fost un scriitor și publicist român, academician (membru corespondent din 1963) și avocat (licențiat în drept al Facultății din Iași).

Tristeţi atavice

de Demostene Botez

Tristeţi adânci de iarmaroace,
De hăli cu cuşti şi panoramă,
Tristeţi de şubrede barace
Cu-ntortocheate diagrame ;

Tristeţi de birturi, cafenele,
De zgomot infernal de cleşte,
De-un vânzător de floricele
Şi-un papagal care ghiceşte ;

Tristeţi de după-amiezi cu soare
Cu moleşita lor căldură,
Cu cerşători fără picioare
Ce cântă dureros din gură ;

Tristeţi de barcice balansează
Caricaturi de-avânt schilod,
Şi de maimuţi ce imitează
Şi râd urâte la norod ;

Tristeţi haine şi adânci
De-acvile cu lanţuri la picioare,
Visând seninătăţi de stânci
La uşa cuştilor murdare ;

Tristeţi bolnave de flaşnete
Cu valsuri vechi şi anodine,
Tristeţi şi moaşte de regrete
Ce veac v-a îngropat în mine ?..

Din blogosfera. 

29 iulie, Ziua Imnului Național „Deșteaptă-te, române!”

29 iulie, Ziua Imnului Național – „Deșteaptă-te, române!”, sărbătorită, anual, începând din 1998, ca urmare a unei hotărâri a Senatului României, din 18 mai 1998.

In 29 iulie 1848, in parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în fața unei numeroase asistențe, după ce s-a citit noua Constituție, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluției pașoptiste „Deșteaptă-te, române”, devenit după Revoluția anticomunistă din 1989 imnul național al României.

Deșteaptă-te, române!

Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independență (1877 – 1878), primul și al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detașat de alianța cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaților, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio.

Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forțat să abdice, „Deșteaptă-te, române!”, ca și alte marșuri și cântece patriotice, a fost interzis, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată dar fără versurile originale.

Titlul „Deșteaptă-te, române!” este în același timp social și național; social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă; național, deoarece alătură această deșteptare tradiției istorice. Imnul conține acest sublim „acum ori niciodată”, prezent și în alte imnuri naționale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon și Salamina până la „Marseilleza” Revoluției franceze.

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11.

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.
Preoți, cu cruce-n frunte! căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!

Miercurea fara cuvinte.Streaşină cu pisică

Din blogosfera.

CArmen.Miercurea fara cuvinte 30 – Nuferi

Mirela Pete.Miercurea fără cuvinte. Salzburg şi câteva fotografii…deocamdată!

Teo Negură.Miercurea fără cuvinte 14 – copiii Timpului 

lunapatrata.Miercurea fara cuvinte – Stea…de mare 

freestyler.miercurea fără cuvinte (10) – pescuitul interzis

CELLA.miercurea fără cuvinte 18

Zolty.Miercurea fara cuvinte 11

Zamfir Pop.Pssst, că-i miercuri! (3)

Ulise.Fără cuvinte, miercurea (19)

abbilbal.Miercuri…(30) 12

Zamfir Pop.Tăcute imagini miercuriene (14)

Daurel.Miercurea

Rokssana.De-Amor, De-Amar, De Inima Albastra

Ioan Usca.Civism

Caius.Timpuri noi

NAPOBLOGHIA.Miercurea fără cuvinte 3 (leapșă ilustrată)

Gina.compensari

CELLA.”Deşertul negru se zbate adânc în închipuirea mea. Libertatea ţi-o câştigi cu preţul lerpădării de sine”*

Ţara vorbelor în vânt.Un Anders Behrung Breivik autohton… 

Ioan Usca.Dimineaţă ploioasă

Theodora.Pensionarii saraci care supravietuiesc “reformelor” voteaza domnule Lazaroiu

Tanya.Este posibil ca voturile deloc putine ale celor care o cauta pe Elodia sa ajunga in PIN?

Tavi.OMAGIU CONDUCATORUL IUBIT DE VOLODEA TISMANEANU:BASESCU,SUBIECT DE CARTE IN AMERICA!!

Samuel von Brukenthal(26 iulie 1721, Nocrich – 1803, Sibiu),guvernator al Transilvaniei

Samuel von Brukenthal (26 iulie 1721, Nocrich – 1803, Sibiu), a fost un jurist sas, guvernator al Transilvaniei, colecţionar de artă şi fondator al muzeului din Sibiu care îi poartă numele.A obţinut la Viena funcţia de cancelar provincial. Aici a început să-şi creeze diverse colecţii şi o bibliotecă valoroasă. Încă din 1773 colecţiile sale au fost menţionate într-un almanah ca numărându-se printre cele mai valoroase colecţii particulare aflate la Viena în acel moment.În vara anului 1745, Brukenthal s-a întors la Sibiu şi a avut ocazia ca, în baza a doi ani de studii specializate, să fie admis la Cancelaria administraţiei locale.în anul 1777 a fost numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, funcţie pe care a îndeplinit-o până în anul 1787. A fost singurul sas transilvănean care a ajuns la o funcţie atât de înaltă.În 1779 a construit la Sibiu palatul, care astăzi îi poartă numele, în stilul barocului târziu, după model vienez. Spaţiul fastuos al acestei reşedinţe, ce adăpostea seratele muzicale şi literare patronate de Baronul Samuel von Brukenthal, galeriile de artă, cabinetul de stampe si biblioteca, a reprezentat un nucleu spiritual de excepţie pentru Transilvania. Colecţiile de artă europeană ale baronului Samuel Brukenthal au fost deschise publicului încă din 1790, cu trei ani înaintea inaugurării Muzeului Louvre, din Paris.Prin testament, Baronul Samuel von Brukenthal a dispus deschiderea Palatului ca muzeu public, gestul său înscriindu-l astfel în rândul marilor iluminişti ai veacului. Palatul a devenit în 1817 muzeu public (cel mai vechi din România), cunoscut ca Muzeul Brukenthal, una dintre primele instituţii de acest gen din Europa.