Panait Istrati:”Este îngrozitor să n-ai un prieten căruia să-i spui cât eşti de fericit sau de trist.”

Panait Istrati, scriitorul român de expresie franceză se naşte la Brăila, ca fiu natural al spălătoresei Joiţa Istrate şi al unui contrabandist grec. Crescut la Baldovineşti, satul mamei sale, urmează cu greu şcoala primară, în 6 ani, ramînînd doi ani repetent. E ucenic într-o cîrciumă, plăcintar, vînzator ambulant, ca să-şi cîştige existenţa. Copilul sărac începe să citească mult. Călătoreşte hoinar la Bucureşti, Constanţa, Cairo, Neapole. Este atras de sindicate şi de programul socialiştilor. Vagabondează din nou prin lume (Cairo, Paris, Elveţia). Vieţuind în mizerie, se îndreapta spre Nisa, bolnav şi singur pe lume, unde în 1921 încearcă să se sinucidă. Este salvat. Îi adresează o scrisoare lui Romain Rolland, acesta îi răspunde şi, în 1923, apare povestirea “ Chira Chiralina “, cu prefaţa cunoscutului scriitor.

Nicolae Iorga nu l-a apreciat deloc pe Panait Istrati. Într-un interviu luat de Ioan Massoff şi apărut în ziarul Rampa din 12 noiembrie 1924, Iorga declara:

„Opera lui Panait Istrati ne arată elocvent că avem de-a face cu un hamal din portul Brăilei. D-nul Panait Istrati mi-a trimis Kyra Kyralina cu dedicaţie. Am încercat să o citesc, dar am fost nevoit să arunc cartea imediat; asemenea lucruri nu se pot citi. […] Eu nu-i găsesc absolut nici o calitate. Am spus: avem de a face cu un hamal din portul dunărean”.

În 1927, vizitează Moscova si Kievul (asistă la turnarea filmului după această povestire). În 1929 revine în U.R.S.S. şi află, pe viu,adevărurile despre dictatura comunistă a lui Stalin. Scrie apoi celebra carte “ Spovedania unui învins “. În sufletul său izbucneşte o gravă criză de conştiinţă,mai ales ca foştii prieteni comunişti îl acuză de fascism. Revine în ţara bolnav şi demoralizat. Se tratează la Nisa de tuberculoză, se întoarce la Bucureşti şi, izolat şi neocrotit, moare la Sanatoriul Filaret.

Prozele şi romanele sale descriu lumea proletariatului, pe care a avut ocazia să o cunoască de aproape, mirificele ţinuturi ale Brăilei natale, Delta Dunării, un amestec de rase şi religii şi diverse oraşele din Europa prin care a trecut de-a lungul vieţii. Opera lui Panait Istrati, scrisă în limbile franceză şi română, a fost tradusă în peste 30 de limbi.