Dan Deșliu (31 august 1927 – 4 septembrie 1992), poet român
august 31, 2011 3 comentarii
Dan Deșliu(n. 31 august 1927 – d. 4 septembrie 1992, Neptun) a fost un poet român.
A studiat la Liceul „Matei Basarab” din București, la Liceul de Aeronautică din Mediaș, la Liceul Industrial și de Construcții din București și la Conservatorul de Arte Dramatice din București.
A lucrat ca actor la Petroșani și București (1946-1948).
A debutat în revista lui George Călinescu. „Lumea” în 1945.
Publică primul său volum în 1949, „Goarnele inimii”, în perioada de instaurare a comunismului în Republica Populară Română. Cu acest volum și cu odele publicate în presă, a devenit unul dintre cei mai reprezentativi poeți ai realismului socialist (zisul proletcultism) și poate cel mai de succes poet al vremii. Este autorul baladelor „Lazăr de la Rusca” (1949) și „Minerii din Maramureș”, ce proslăveau „martirii comuniști și munca eroică a clasei muncitoare” .
Ulterior, poezia sa a evoluat înspre neomodernism. În anii ’80, atitudinea lui s-a radicalizat, ajungând în ultimii doi ani dizident pe față al regimului comunist, strecurând texte împotriva lui Ceaușescu spre Radio Europa Liberă. L-a acuzat pe Nicolae Ceaușescu că se comportă de parcă ar fi „proprietarul României”.
Și-a dat demisia din PCR în 1980, după ce fusese membru din 1945.
În decembrie 1989 a devenit membru al Consiliul Frontului Salvării Naționale.
A murit înecat, în timp ce înota la mare în stațiunea Neptun.
A avut un fiu, Manole Deșliu.
Scrisoarea lui Dan Deşliu către Ceauşescu a fost probabil cel mai „dur” text ce i-a fost adresat dictatorului de vreun român. Poetul a fost, de asemenea, forţat la domiciliu obligatoriu în 1989 şi supus unor manipulări în scop de compromitere. Protestul său n-a avut însă în mediile culturale din străinătate şi din ţară ecourile protestului lui Dinescu. La puţini ani după „schimbare”, sfârşitul său a fost tragic, fiind găsit înecat pe ţărmul Mării Negre.
Update:Limba Noastră, sarbatoare in Republica Moldova, 31 august
Din blogosfera.
Rokssana.Gabriel Garcia Marque
Dumnezeu sa-l odihneasca,a avut o moarte dubioasa!
uite un nume de care chiar uitasem
merci!
Pingback: Inteligenta inimii: Creierul din inima | Rokssana's Blog