Arsenie Boca(29 septembrie 1910 – 28 noiembrie 1989), teolog

Arsenie Boca

Arsenie Boca, după numele de mirean Zian Boca s-a născut la 29 septembrie 1910 la Vaţa de Sus în judeţul Hunedoara. A urmat Liceul naţional ortodox “Avram Iancu” din Brad, pe care l-a terminat ca şef de promoţie în 1929. În acelaşi an se înscrie la Academia Teologică din Sibiu, pe care o absolvă în 1933. Primeşte o bursă din parte Mitropolitului Ardealului pentru a urma cursurile Institutului de Arte Frumoase din Bucureşti. În paralel, audiază cursurile de medicină ţinute de profesorul Francisc Rainer şi pe cele de Mistică creştină predate de Nichifor Crainic.

Remarcându-i talentul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a încredinţat pictarea scenei care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Atheneul Român. Trimis de chiriarhul său, călătoreşte la Muntele Athos pentru documentare şi experienţă duhovnicească.

În anii ’80, părintele Arsenie Boca profeţea vremurile grele: “Vă vor lua totul” | Libertatea.ro

«Oamenii îşi vor pierde speranţa»

Cescuta de ceai

de Pr. Arsenie Boca

“O familie a plecat într-o excursie în Orient să cumpere ceva dintr-un frumos magazin de antichităţi, pentru celebrarea celei de a 25-a aniversari de la căsătorie. Amândurura le plăceau antichităţile şi produsele din argilă, ceramice, în special ceştile de ceai. Au observat o ceaşcă excepţională şi au întrebat:”Putem să vedem ceşcuţa aceea? Nu am văzut niciodată ceva atât de frumos.”

În timp ce doamna le oferea ceea ce ceruseră, ceşcuţa de ceai a început să vorbească: “Voi nu puteţi să înţelegeţi. Nu am fost de la început o ceşcuţă de ceai. Cândva am fost doar un bulgăre de argila roşie. Stăpânul m-a luat şi m-a rulat, m-a bătut tare, m-a frământat în repetate rânduri, iar eu am strigat:
“Nu face asta!”,“Nu-mi place!” “Lasă-mă în pace,” dar el a zâmbit doar şi a spus cu blândeţe:“Încă nu!”. Apoi, ah! Am fost aşezată pe o roată şi am fost învârtită, învârtită, învârtită. ”Opreşte!” Ameţesc! O să-mi fie rău!”, am strigat. Dar stăpânul doar a dat din cap şi a spus, liniştit:”Încă nu.” M-a învârtit, m-a frământat şi m-a lovit, şi m-a modelat până a obţinut forma care i-a convenit şi apoi m-a băgat în cuptor. Niciodată nu am simţit atâta căldură.
Am strigat, am bătut şi am izbit uşa … “Ajutor! Scoate-mă de aici!”. Puteam să-l văd printr-o deschizătură şi puteam citi pe buzele sale în timp ce clătina din cap dintr-o parte în alta:”Încă nu.” Când mă gândeam că nu voi mai rezista încă un minut, uşa s-a deschis. Cu atenţie, m-a scos afară şi m-a pus pe raft…am început să mă răcoresc. O, mă simţeam atât de bine! ”. Ei, aşa este mult mai bine” m-am gândit. Dar, după ce m-am răcorit, m-a luat, m-a periat şi m-a colorat peste tot… mirosurile erau oribile. Am crezut că mă sufoc. “O, te rog, încetează, încetează”, am strigat. EL doar a dat din cap si a spus: “Încă nu!”
Apoi, deodată, m-a pus din nou în cuptor. Numai că acum nu a mai fost ca prima dată. Era de două ori mai fierbinte şi simţeam că mă voi sufoca. L-am rugat. Am insistat. Am strigat, am plans, eram convinsă că nu voi scăpa. Eram gata să renunţ. Chiar atunci, uşa s-a deschis şi EL m-a scos afara şi, din nou, m-a aşezat pe raft, unde m-am răcorit şi am aşteptat, şi am aşteptat întrebându-mă:
”Oare ce are de gând să-mi mai facă?”

O oră mai târziu mi-a dat o oglindă şi a spus: ”Uită-te la tine.” Şi m-am uitat. Aceea nu sunt eu; aceea nu pot fi eu.
Este frumoasă. Sunt frumoasă!!! El a vorbit blând: “ Vreau să ţii minte, ştiu că a durut când ai fost rulată, frământată, lovită, învârtită, dar, dacă te-aş fi lăsat singură, te-ai fi uscat. Ştiu că ai ameţit când te-am învârtit pe roată, dar, dacă m-aş fi oprit, te-ai fi desfăcut bucăţele, te-ai fi fărâmiţat. Ştiu că a durut şi că a fost foarte cald în cuptor şi neplăcut, dar a trebuit să te pun acolo, altfel te-ai fi crăpat. Ştiu că mirosurile nu ţi-au făcut bine când te-am periat şi te-am colorat peste tot, dar, dacă nu aş fi făcut asta, niciodată nu te-ai fi călit cu adevarat. Nu ai fi avut strălucire în viaţă. Dacă nu te-aş fi băgat pentru a doua oară în cuptor, nu ai fi supravieţuit prea mult fiindcă acea întărire nu ar fi ţinut. Acum eşti un produs finit. Acum eşti ceea ce am avut în minte prima dată când am început să lucrez cu tine…”

Morala este aceasta: Dumnezeu ştie ce face cu fiecare dintre noi. EL este OLARUL, iar noi suntem argila LUI. EL ne va modela, ne va face şi ne va expune la presiunile necesare pentru a fi lucrări perfecte care să împlinească buna, plăcuta, sfânta SA voie.

Dacă viaţa pare grea şi eşti lovit, bătut şi împins aproape fără milă; când ţi se pare că lumea se învârteşte necontrolat, când simţi că eşti într-o suferinţă îngrozitoare, când viaţa pare cumplită, fă-ţi un ceai şi bea-l din cea mai drăguţă ceaşcă, aşează-te şi gândeşte-te la cele citite aici şi apoi discută puţin cu OLARUL.
“Asta îmi este toată misiunea şi rostul pe pământ, pentru care m-a înzestrat cu daruri – deşi eu sunt nevrednic. Pentru asta sunt solicitat în toate părţile, ca să propovăduiesc iubirea lui Dumnezeu şi sfinţirea oamenilor prin iubire.. De alte gânduri şi rosturi sunt străin.”

Din blogosfera.

Theodora.Traiesc, mai bine spus supravietuiesc

Gina.cum se relaxează tinerii londonezi

innerspacejournal.59 de principii ale profesorului de succes (16,17)

Dictatura justitiei.MIERCUREA FĂRĂ CUVINTE : După Cântarea României și alte activități naționale s-a ajuns la EVALUAREA INIȚIALĂ NAȚIONALĂ

Ţara vorbelor în vânt.Miercurea fără cuvinte (8) – Ceva altfel

freestyler.românia: misogină sau înapoiată?

Ioan Usca.Miercurea cosmică

Mirela Pete.Miercurea fără cuvinte. Stânci şi ape

Rokssana.miercurea fara cuvinte 22 – din trecut

Clipe de Cluj.Miercurea fără cuvinte I. Septembrie de vară la Cluj

Clipe de Cluj.Plimbare de sfârşit de vară în Grădina Botanică

Amintiri din filumenie.Linişte înflăcărată (13)

zamfirpop.Tăcute imagini miercuriene (22)

lunapatrata.Four, five, six….sex!

Rokssana.life in pictures 6 

lunapatrata.Linu-i lin,in vis te-alin…

Teo Negură.Trafic cu Hituri (runda 85)

Teo Negură.Milogi de serviciu

10 Responses to Arsenie Boca(29 septembrie 1910 – 28 noiembrie 1989), teolog

  1. A fost exact povestea de care aveam nevoie ca să supraviețuiesc. Mul’umesc !

  2. Pingback: Septembrie dens « Ioan Usca

  3. Pingback: Iubito, vine toamna | Ţara vorbelor în vânt

  4. lili3d spune:

    Am o slăbiciune pentru părintele Arsenie. Am şi una din cărţile cu învăţăturile lui ,,Cărarea Împărăţiei”.
    Odihnească-se în pace!

  5. Pingback: 59 de principii ale profesorului de succes (20) | innerspacejournal

  6. Pingback: Mă doare-n papuc. Dacia papuc… « Teo Negură

  7. Pingback: Cantecul nebunului…. « lunapatrata

  8. Pingback: Poveste parfumată. Parfumul vântului sau Vent Vert « Mirela Pete. Blog

  9. Si eu iti multumesc.Avem cu totii nevoie de astfel de povesti ca sa rezistam, supravietuim.

  10. Nu il cunosc foarte bine pe parintele Boca, am citit ca e din zona mea si-mi pare rau ca nu l-am cunoscut pe cand traia.
    Odihneasca-se in pace!

Lasă un răspuns

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 52 other followers