Corneliu Baba(18 noiembrie 1906 – 29 decembrie 1997), pictor român

Corneliu Baba – Autoportret

Corneliu Baba – Cina

Corneliu Baba – Intoarcerea de la sapa

Corneliu Baba – Somn linistit

Corneliu Baba – Spaima

Corneliu Baba (n. 18 noiembrie 1906, Craiova – d. 28 decembrie 1997, București) a fost un pictor român, cunoscut mai ales pentru portretele sale, dar și pentru alte tipuri de tablouri și ilustrații de cărți.

În prezent, cea mai mare colecție de lucrări dar și obiecte ale artistului se găsesc în Colecția Baba, laMuzeul de Artă Timișoara Colecția a fost donată muzeului de soția artistului și include 90 de piese, printre care și câteva tablouri aduse de la Muzeul Național de Artă și de la Muzeul de Istorie și Artă a Municipiului București.

Corneliu Baba în imaginea „Oameni faimoși”, la dreapta lui Michelangelo – atenție, fiecare personaj are un link!

Corneliu Baba – Autoportret

Corneliu Baba – Autoportret

Corneliu Baba – Autoportret

Corneliu Baba – Cina

Corneliu Baba – Maternitate

Corneliu Baba – Femeie calcand

Corneliu Baba – Somn linistit

Corneliu Baba – Intoarcerea de la sapa

Corneliu Baba – cuptor

Corneliu Baba – Lucratorii in otel

Corneliu Baba – Concetateni

Corneliu Baba – Natura statica

Corneliu Baba – Arlechin

Corneliu Baba – Arlechini

Corneliu Baba – Sarutul lui Iuda

Corneliu Baba –

Corneliu Baba – Pod pe Sena

Corneliu Baba – Veneţia

Corneliu Baba – Odihna pe camp

Corneliu Baba – Spaima

Corneliu Baba – Pod pe Sena

Corneliu Baba – Spaima

Corneliu Baba – George Enescu

Corneliu Baba – Portret

Corneliu Baba – Portret

Corneliu Baba – Nicolae Tonitza

Corneliu Baba – Mihail Sadoveanu

Corneliu Baba – Mihail Sadoveanu

Corneliu Baba – Portret de femeie(Elena Hascke)

Corneliu Baba – Portret de barbat

Corneliu Baba – Portret de copil

Corneliu Baba – Portret de barbat

Corneliu Baba – Portretul colectionarului Zambaccian

Corneliu Baba – Portretul unei fete

Corneliu Baba – Portretul

Corneliu Baba – Portretul

Corneliu Baba – Sah

Corneliu Baba –

Corneliu Baba – Tudor Arghezi.

Corneliu Baba – Tudor Arghezi

Corneliu Baba – Tudor Arghezi

Corneliu Baba – Portret

Corneliu Baba

 video Corneliu Baba, pictor român

Corneliu Baba(18 noiembrie 1906– 28 decembrie 1997), pictor român

Din blogosfera.

Theodora.Catre exilul romanesc – Site-ul Starea Natiunii este din nou atacat informatic – Traim intr-un stat de drept, democratic si european!?

Ioan Usca.Pianul

Dana.românii sunt deștepți 

Dana.milan kundera, urmărit de poliția secretă… în fotografii

Cristian LISANDRU.Femeia-Lună…

GURA LU` AINŞTAIN – “Frate, ne trebe un vlademir putin dă dâmboveţa!”

Teo Negură.Ploconul de la uşă

lunapatrata.Inca o zi…

Rokssana.paznicul turmelor (fragment)

innerspacejournal.59 de principii ale profesorului de succes (34)

Călin Hera.Îmi fac pagină pe facebook

Ulise al II-lea cel Ocoş.Nu numai el

Daurel.Am primit de la …

Elisa.Îngrășământ natural pentru grădină de legume și pomi fructiferi

Gina.semințele

Tavi.MOTIVAREA CURTII DE APEL CLUJ:A CREAT PANICA IN CARACATITA PORTOCALIE PATRONATA DE BASESCU&BOC!

Nutzi Acontz (16 noiembrie 1894 – 19 decembrie 1957), pictoriță română

Nutzi Acontz - Maluri toamna

Nutzi Acontz - Natură statică cu fructe

Nutzi Acontz - Stradă dobrogeană

Nutzi Acontz (16 noiembrie 1894, Focșani – 19 decembrie 1957, București) a fost o pictoriță română.

Studii la Școala de Belle Arte din Iași (1914) cu profesorii Constantin Artachino, Gheorghe Popovici și Emanoil Bardasare.

Provine dintr-o stirpe armeană stabilită de multă vreme în Moldova, la Iași.

La Balcic, unde i-a cunoscut pe Nicolae Tonitza, Francisc Șirato, ea a lucrat multe peisaje dobrogene de un rafinament cromatic acoperind un registru larg, care o distinge și o individualizează. Lucrările sale se află în colecții de artă din țară și din străinătate.

Din blogosfera.

Teo Negură.Viaţa la scară

lunapatrata.Dolls…baby dolls!

Daurel.Educatie si instructie

Zamfir Pop.Viaţa-n imagini (161111)

Tavi.Lucero,Esta Vez la Primera Soy Yo.

Expoziţia Nicolae Grigorescu la Bruxelles

Nicolae Grigorescu -

Nicolae Grigorescu - Fete lucrand la poarta

Hotel de Ville, primaria veche a Bruxelles-ului, găzduieşte, până la 15 ianurie, o expoziţie Nicolae Grigorescu.

Este o premieră, până acum niciun pictor român nu a avut o expoziţie monografică în elegantele săli ale vechii primării din capitala regatului Belgian.

sursa

Exhibition. The Age of Impressionism in Romania – Nicolae Grigorescu

Nicolae Grigorescu (15 mai 1838, Pitaru, Dâmboviţa-21 iulie 1907, Câmpina) este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu şi Ştefan Luchian, devenit un simbol pentru tinerele generaţii de artişti care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice şi să aducă la lumină valorile spiritualităţii româneşti.

Din blogosfera.

Mirela Pete.Zeiţa Ciocolată şi parfumul său. Invitaţie

Theodora.Atentie!!! – Coalitia de guvernare a decis comasarea alegerile parlamentare si cele locale din 2012 – USL ameninta cu motiune de cenzura

Theodora.Vrem stenogramele – De ce nu apar in presa stenogramele cu discutiile telefonice pe care primarul Sorin Apostu le-a avut cu oamenii de afaceri si cu Emil Boc?

Theodora.Cine mi-a sterpelit cresterea de PIB este rugat frumos sa o restituie

Ioan Usca.Femeia ideală

Rokssana.stiu, fără ca să pricep

Gina.nu tot ce ai văzut

Daurel.O sustinere pentru actualul imn national…

Tavi.REMEMBER:15 NOIEMBRIE 1987-15 NOIEMBRIE 2011-24 DE ANI DE LA REVOLTA ANTICOMUNISTA DIN BRASOV!

Jean Alexandru Steriadi (29 octombrie 1880 – 23 noiembrie 1956), pictor și grafician român

Jean Alexandru Steriadi - Corăbii în port

Jean Alexandru Steriadi - Corăbii în portul Brăila

Jean Alexandru Steriadi - Mahoanele părăsite

Jean Alexandru Steriadi - Case

Jean Alexandru Steriadi - Peisaj cu case

Jean Alexandru Steriadi - Interior de curte

Jean Alexandru Steriadi - Interior

Jean Alexandru Steriadi - Primăvara

Jean Alexandru Steriadi - Imagine din Balcic

Jean Alexandru Steriadi - Strada

Jean Alexandru Steriadi - Moschee

Jean Alexandru Steriadi - Peisaj cu sălcii la marginea lacului

Jean Alexandru Steriadi - Peisaj dobrogean

Jean Alexandru Steriadi - Iarna

Jean Alexandru Steriadi - Iarna în pădure

Jean Alexandru Steriadi - Ahmet Ali

Jean Alexandru Steriadi - Portret de ţigancă

Jean Alexandru Steriadi - Ţigănci florărese

Jean Alexandru Steriadi(n. 29 octombrie 1880, București, d. 23 noiembrie 1956, București) a fost un pictor și grafician român, profesor universitar la Școala de Arte Frumoase din București și membru de onoare al Academiei Române din anul 1948.

A studiat la București cu G.D. Mirea, apoi la München și la Paris. A condus Muzeul Aman, apoi Muzeul Kalinderu și a fost profesor la Școala de arte plastice din București. Steriadi este inițiatorul și promotorul saloanelor de alb-negru în grafică. În prima perioadă de creație, Steriadi a fost preocupat de compoziția de mari dimensiuni, înfățișând scene din viața oamenilor simpli („Hamali în portul Brăilei”, „Chivuțele în Piața Mare”, „Vânzătoare de dantelă”), și de portret, demostrând o sensibilitate receptivă la vibrațiile sufletului uman. Mai târziu a pictat, cu o emoție uneori învăluită de o ușoară melancolie, peisaje urbane și acvatice, colțuri ale vechiului București, imagini din Dobrogea și din numeroasele sale călătorii. Pictura lui Steriadi, de o luminozitate delicat nuanțată, atestă asimilarea celor mai prețioase trăsături ale impresionismului. Desenator talentat, este autorul a numeroase portrete-schiță (în creion sau în peniță), care ating, în grafica românească, o culme a genului prin precizia caracterizării, spiritul de observație, umorul inteligent. Steriadi a practicat cu succes și litografia.

sursa

Tot in 29 noiembrie s-a nascut si Regina Maria a României (29 octombrie 1875 – 18 iulie 1938).

Din blogosfera.

Another.Regele Mihai de Hohenzollern atacat de preşedintele Traian de Murfatlar!

Theodora.De necrezut: peste 90% dintre alegatori s-au prezentat la vot

Ioan Usca.Scufiţa Roşie

Ioan Usca.Femina

Clipe de Cluj.Al Di Meola la Cluj-Napoca

innerspacejournal.Sinceritatea… iubirii

lunapatrata.Vis petrecut…

Daurel.M-am bucurat…

Gina.„știi că dorm

Tavi.DCNEWS.ro: PIERDERI DE 91 DE MILIOANE DE LEI PENTRU BCR IN TRIMESTRUL TREI!

Noaptea Albă a Filmului Românesc, pe 16 septembrie

În seara zilei de 16 septembrie, cinematografele din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara vor deveni gazdele unui adevărat maraton al filmului autohton, în cadrul evenimentului „Noaptea Albă a Filmului Românesc”.

Accesul la petrecerea de la Club Fabrica se face pe baza unui bilet în valoare de 20 de lei. Cei care vor achiziţiona un flyer special realizat de organizatori şi distribuit în perioada 14 – 16 septembrie în spaţiile de desfăşurare a Nopţii Albe vor plăti numai 15 lei.

În Capitală, locurile de desfăşurare a evenimentului sunt: Cinema Studio, Cinema Eforie, Cinema Patria, Noul Cinematograf al Regizorului Român, Centrul Vechi, Terasa Clubului Fabrica, Terasa Green Hours şi incinta terasei Hanul lui Manuc.

În Cluj-Napoca, cinefilii sunt aşteptaţi la Cinema „Florin Piersic” şi Cinema Victoria, spectatorii din Timişoara se pot bucura de proiecţii la Cinema Studio, iar la Iaşi, Cinema Republica devine locul în care va avea loc maratonul filmelor româneşti

Intrarea la filme va fi liberă, în limita locurilor disponibile.

Noaptea Albă a Filmului Românesc este un eveniment organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc şi susţinut de Centrul Naţional al Cinematografiei cu sprijinul RomâniaFilm, Muzeul Ţăranului Român, Uniunea Cineaştilor din România, Arhiva Naţională de Filme.

mediafax.ro

Din blogosfera.

Rokssana.calea

NAPOBLOGHIA.Miercurea făr’multe cuvinte 10 (leapșă ilustrată)

lunapatrata.Puterea mainilor tale…

Teo Negură.Sfârşit de sezon

Mirela Pete.Miercurea cu imagini. Frunze dansând toamna

Stropi de suflet la vedere.Miercurea fără cuvinte: Printre coloane ale infinitului

Muzeul Naţional de Artă al României celebrează muzica în pictură

Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) organizează, între 31 august şi 2 octombrie, expoziţia „Interferenţe artistice. Muzica şi plastica românească”, vernisată cu ocazia celei de-a XX-a ediţii a Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu”.
Expoziţia va cuprinde 47 de lucrări de pictură şi grafică din patrimoniul MNAR inspirate tematic sau compoziţional de muzică, ce îşi propun să ilustreze raportul şi influenţele reciproce dintre muzică şi artele plastice.

Selecţia autorilor permite recompunerea unui traseu cuprinzător ce evidenţiază tendinţele majore din arta românească modernă. Alături de Arthur Verona (1868-1946), Theodor Pallady (1871-1956), Iosif Iser (1881-1958), Ion Theodorescu Sion (1882-1939) sau Rudolf Schweitzer–Cumpăna (1886-1975) vor fi prezente lucrări semnate de moderniştii Lascăr Vorel (1879-1918), Marcel Iancu (1895-1984) şi de post-moderniştii http://ro.wikipedia.org/wiki/Aurel_CiupeAurel Ciupe (1900-1988), Alexandru Ciucurencu (1903-1977), Octavian Angheluţă (1904-1979) şi Corneliu Baba (1906-1997).

mediafax.ro

Arthur Verona - În codrii Herţei (1897)

Theodor Pallady - Pălăria şi umbrela artistului

Iosif Iser.Peisaj dobrogean cu cinci turcoaice.

Ion Theodorescu-Sion - Compoziţie cu motive romanesti

Rudolf-Schweitzer-Cumpana.Maternitate

Alexandru Ciucurencu - Femeie citind

Lascar Vorel - Gara

Marcel Iancu - Ţărancă cu ouă

Aurel Ciupe - Natură statică cu lămâi

Corneliu Baba.Cina

Din blogosfera.

Mirela Pete.Miercurea fără cuvinte, dar cu inspiraţie: la pas prin vară

Stropi de suflet la vedere.Miercurea fără cuvinte – La şuetă în grădină!!! 

Teo Negură.Miercurea fără cuvinte 19 – bibliotecarul

lunapatrata.Miercurea fara cuvinte – Da-mi gurita, s-o sarut… 

NAPOBLOGHIA.Miercurea făr’cuvinte 8 (leapșă ilustrată)

Daurel.Miercurea cãutãrilor

freestyler.mult zgomot pentru… roșia montană

Theodora.Sa ii spuna cineva domnului Plesu ca Norvegia nu este in UE

Andrei Placinta vrea sa plece in Italia pentru a participa la actiuni umanitare

Dum spiro, spero.Mioara Mantale a fost numita consul general la Strasbourg pentru ca PDL trebuie sa castige cele 1.000.000 de voturi prin corespondenta promise de Baconschi

Ţara vorbelor în vânt.Doar tu

Tavi.VREME SI BEIZADELELE PEDELACHEILOR:NOUA NOMENCLATURA A “BURGHEZIEI ROSIE”!

Tavi.EURODEPUTATUL CORINA CRETU,VICEPRESEDINTE PSD CERE DEMISIA LUI SEBASTIAN LAZAROIU(HIMMLER),DATORITA DISPRETULUI FATA DE OAMENI!

Google omagiaza 450 de la construirea Catedralei Sfântul Vasile din Moscova

Google omagiaza 450 de ani de la construirea Catedralei Sfântul Vasile din Moscova printrun logo special.

Catedrala Sfântul Vasile Blajenâi(rusă Храм Василия Блаженного) sau „Собор покрова Богородицы на рву” este situată în Piața Roșie din Moscova, Rusia și a fost construită în 1554. Catedrala reprezintă un templu ortodox, iar monumentul este un simbol al orașului și al arhitecturii ruse tradiționale. Biserica adăpostește mormântul Fericitului Vasile (sec. al XV-lea), care este patronul catedralei. Catedrala este cunoscută pentru cupolele sale caracteristice sub forma bulbilor de ceapă.
Istoria catedralei începe prin anul 1552 când a fost construită Biserica Sfânta Treime în semn de recunoștință pentru victoria armatei ruse împotriva tătarilor din hanatul Kazan. La început biserica a fost construită din lemn, pe locul ei fiind construită catedrala, între 1555-1561, în timpul lui Ivan cel Groaznic(Ivan cel Groaznic, primul tar al Rusiei).

Din blogosfera.

Caius.Proba

Ioan Usca.Orfeo

Teo Negură.Către vis prin realitate. Despre blogul primei doamne

Teo Negură.Trafic cu Hituri (runda 74)

Rokssana.vremea

lunapatrata.Sonata Lunii…

Dum spiro, spero.PDL a decis sa boicoteze Antena 3 – De ce nu se hotarasc sa boicoteze si Romania?

Theodora.De ce moare Sebastian Lazaroiu de grija USL?

Daurel.De pe strada adunate

Gina.tratament special

Tavi.PEDELACHEII IL APARA PE ANALFABETUL DE FUNERIU-SEPUKU SI BOICOTEAZA ANTENA 3!

„Afizé”, un nud de Tonitza, scos la licitaţie pe 17 iulie, la Mamaia

Update:Un nou record de autor pentru Tonitza, cu lucrarea „Afizé” a fost stabilit duminică seară, prin vânzarea lucrării „Afizé”, pentru 160.000 de euro, la Licitaţia de Orientalism Artmark, potrivit rezultatelor postate pe site-ul casei de licitaţii.

Nicolae Tonitza - Afizé

artmark.ro

Lucrarea „Afizé”, semnată de Nicolae Tonitza, va fi scoasă la vânzare în cadrul Licitaţiei de Orientalism organizate de casa Artmark pe 17 iulie, la Mamaia, având o estimare cuprinsă între 90.000 şi 160.000 de euro, se arată pe site-ul casei de licitaţii.
Acest nud este una dintre cele mai reprezentative realizări din ultimul an de viaţă al pictorului – 1938 -, dar şi din întregul ciclu de lucrări ale sale în care Balcicul şi-a relevat motivele cele mai puternice.

Arta românească revine pe litoralul autohton, într-o nouă ediţie Artmark a Licitaţiei de Orientalism, ce va avea loc pe 17 iulie, la Hotelul Vega din Mamaia, începând cu ora 20.30, potrivit unui comunicat.

În cadrul Licitaţiei de Orientalism ediţia 2011, iubitorii de artă au ocazia de a-şi îmbogăţi colecţiile cu opere fermecătoare, care transmit dragostea pentru ţinuturile orientale, realizate de artişti precum Nicolae Dărăscu, Iosif Iser, Kimon Loghi, Samuel Mützner, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza şi mulţi alţii.

Selecţia constă în 79 de lucrări, estimate la o valoare totală de aproape 1 milion de euro, realizate de artişti români reprezentativi şi care înfăţişează fascinaţia pentru exotismul oriental, regăsit fie mai aproape, în satele şi plajele Dobrogei, fie în călătoriile care i-au purtat pe aceştia în Asia sau Africa.

mediafax.ro

Iosif Iser. Tătăroaice

Nicolae Dărăscu - Vedere panoramică a Balcicului

Nicolae Dărăscu - Vederea Balcicului dinspre mare

Nicolae Dărăscu - Peisaj din Balcic

Nicolae Dărăscu - Turci la Balcic

Theodor Pallady-Femeie în negru

Gheorghe Petraşcu - Case la Mangalia

Stefan Luchian-Florareasa

Din blogosfera.

Expozitie Tonitza la Muzeul de Arta din Timisoara

Nicolae Tonitza 1923

Expoziţie-eveniment la Muzeul de Artă din Timişoara: peste 80 de lucrări semnate Nicolae Tonitza vor putea fi admirate la Palatul Baroc până la sfarşitul lunii iulie 2011. Vernisajul va avea loc miercuri, 8 iunie, la ora 18, la etajul 1 al muzeului din Piaţa Unirii, aripa Pacha.

Lucrările lui Tonitza ajung la Timişoara graţie unei colaborări cu Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu.
Lucrările lui Nicolae Tonitza se vor afla pe simeze timişorene până în 31 iulie 2011, putând fi admirate zilnic între orele 10-18 (lunea închis).

tion.ro

Galerie de pictura Nicolae Tonitza

Din blogosfera.

Rokssana.intr-o zi vei gasi raspunsurile

Rokssana.miercurea fara cuvinte-6 (Wordless Wednesday)

Gabriela Savitsky. Miercurea. Fără cuvinte

Daurel.Miecurea cu putine cuvinte (românesti)

Ioan Usca.Ispititorul

Theodora.Apel catre CNAS, ministerul Sanatatii si medicii de familie – Rezolvati mai repede problema contractului cadru 2011 – 2012

Gina.cine mai învață carte ?

Tavi.SCRISOARE DESCHISA CATRE LIDERII PARTIDELOR DE OPOZITIE:GREVA PARLAMENTARA CARE SA ATRAGA ATENTIA P.E.,ASUPRA DICTATURII DIN ROMANIA!

Nicolae Tonitza(13 aprilie 1886 – 26 februarie 1940), pictor şi grafician român

Nicolae Tonitza-Mama si copil

Nicolae Tonitza – Fetiţa pădurarului

Nicolae Tonitza – Maci

Nicolae Tonitza

Nicolae Tonitza (13 aprilie 1886, Bârlad – 26 februarie 1940, Bucureşti) a fost un pictor şi grafician român, interpret al „tristeţelor luxuriant colorate” şi al unor sincere simţăminte de revoltă mocnită şi îndelung resemnată.

La fel ca şi în cazul altor artişti, viaţa lui Tonitza se împleteşte cu creaţia sa. S-a născut la 13 aprilie 1886 la Bârlad, primul dintre cinci copii ai Anastasiei şi ai lui Neculai Toniţă. În 1902 părăseşte Bârladul pentru a se înscrie la Şcoala naţională de Belle-Arte din Iaşi, avându-i printre profesori pe Gheorghe Popovici şi Emanoil Bardasare (dar nu va putea să îşi ia diploma de absolvire deoarece participă în ultimul an la o grevă a studenţilor).

În 1903 cunoaşte Italia, în cadrul unei excursii a studenţilor de la Arheologie din Bucureşti, condusă de profesorul Grigore Tocilescu. Vacanţa următoare rămâne în ţară, unde, împreună cu alţi colegi, zugrăveşte biserica din sat.Pridvorul bisericii a fost pictat in 1835 de pictori amatori.
Manastirea Durau.Pronaosul, naosul si altarul au ramas nepictate pana in 1935, cand, prin stradania doctorului Paul Gotcu si cu sprijinul credinciosilor, interiorul va fi impodobit cu pictura in ceara, executata de studenti si absolventi ai Academiei de Arte Frumoase din Iasi – printre ei si Corneliu Baba – calauziti de dascalul lor, Nicolae Tonitza.

Sub indrumarea maestrului, pictorii umanizeaza foarte mult personajele, conferindu-le si cate ceva din specificul popular romanesc. In dreapta este ilustrata Nasterea Mantuitorului, in care se observa la Pruncul Iisus ochii de copil specifici picturii lui Tonitza.

Nicolae Tonitza – Mama si copilul

Nicolae Tonitza – Fetiţa pădurarului

Nicolae Tonitza – Fetiţa pădurarului

Nicolae Tonitza – Fetita

Nicolae Tonitza – Irina

Nicolae Tonitza – Catiusa Lipoveanca

Nicolae Tonitza – Muncitoare

Nicolae Tonitza – Portret de copil

Nicolae Tonitza – Portret de fetiţă

Nicolae Tonitza – Femeie în cerdac

Nicolae Tonitza – Îndurerata (Studiu la orfani)

Nicolae Tonitza 1923

Nicolae Tonitza – Gala Galaction

Nicolae Tonitza – Clown

Nicolae Tonitza – Flori de camp

Nicolae Tonitza – Crizanteme albe

Nicolae Tonitza – Maci

Nicolae Tonitza – Gutuie şi struguri

Nicolae Tonitza – Natură statică cu legume

Nicolae Tonitza – Gradina din Valeni

Nicolae Tonitza – Poartă brâncovenească

Nicolae Tonitza – Cafenea in Mangalia

Nicolae Tonitza – Curte

Nicolae Tonitza – Case la Mangalia

Nicolae Tonitza – Coada la Paine

Nicolae Tonitza – Case sub zăpadă

Nicolae Tonitza – Iarna in Bucuresti

Nicolae Tonitza – Nud (în iatac)

Nicolae Tonitza – Afizé

Nicolae Tonitza – Nud culcat

Nicolae Tonitza – Sf. Spiridon Iasi

Nicolae Tonitza – Orfan de razboi

Nicolae Tonitza – 13 Dec 1918

Nicolae Tonitza – Si Fiul Meu

Din blogosfera.

Ioan Usca.Azilul de noapte

Caius.Indicii anatomice – 22

Clipe de Cluj.Parfumul Clujului

Theodora.De ce nu cred ca Bianca Drăgușanu si Adrian Cristea s-au casatorit in secret?

Daurel.Ca multa lume…

Gina.iepurașul florar