Nicolae Enea(1897 – 1960), pictor român

Nicolae Enea – Târg de duminică

Nicolae Enea – Târg la Skopje

Nicolae Enea –

Nicolae Enea – Case la periferie

Nicolae Enea – Culă muntenească

Nicolae Enea – După arat

Nicolae Enea – Familie de țărani

Nicolae Enea – Țăran cu ștergar

Nicolae Enea – Băiţa de dimineaţă

Nicolae Enea – Dubrovnic

Nicolae Enea – Interior țărănesc

Nicolae Enea – La fântână

Nicolae Enea – Pregătirea mesei

Nicolae Enea – Spovedanie

Nicolae Enea – Tătăroaice la cişmea

Nicolae Enea – Peisaj de toamnă

Nicolae Enea – Toamna mestecenilor

Nicolae Enea – Port dunărean

Nicolae Enea – Port la Dubrovnic

Nicolae Enea – Vase la chei în Dubrovnic

Nicolae Enea – Vase la Dubrovnic

Nicolae Enea – Flori de cireș

Nicolae Enea – Frezii și mușcate

Nicolae Enea – Ghiveci cu panseluţe

Nicolae Enea – Natură statică cu felie de cozonac și flori de măr

Nicolae Enea – Nud

Nicolae Enea – Elvira nudă

Nicolae Enea – Nud cu mărgele

Nicolae Enea – Alegoria muzicii

Surse poze:

Wikipaintings, Artmark, Artindex, Google

Nicolae Enea(1897, Lucăceşti, Bacău – 1960, Bacău), pictor român

Enea a studiat la Academia de Belle-Arte din Bucureşti, sub îndrumarea profesorului G. D. Mirea, însă a participat și la cursurile Academiei Libere de Pictura unde Jean Al. Steriadi, Gheorghe Petraşcu sau Arthur Verona îl vor îndruma pe tânărul moldovean.

Prima expoziţie personală a deschis-o în 1925, iar în 1933 organiza, la Sala ”Universul”, o amplă expoziție cu lucrările pictate la Balcic. Pe Coasta de Argint Enea își schimbă paleta, Blazian observând că ”un colorit luminos şi cald se substituie acum tonalităţilor întunecate. Pasta e mult mai curată şi materia tratată cu mai multă înţelegere. Schimbarea atmosferei a fost adevărată binefacere pentru artist.” În 1934, a făcut o călătorie de studii în Italia, iar în 1938 a parcurs Macedonia, Muntenegru şi coasta dalmată.

În pofida naturii academice a studiilor de început urmate, Enea a rămas un exponent al post-impresionismului liricizat. Într-o paletă sensibilă, în pete generoase de culoare, peisajul primeşte o atenţie sporită în viziunea lui Enea. Faţă de compoziţiile cu personaje sau naturile statice, peisajul este încărcat de calităţile fizice ale spectrului, oferite de observaţia directă a fenomenelor. Natura pare privită în fugă cu forme diluate, modelate prin volume de culoare aparent lăsate în voia hazardului. Scriitorul Vasile Savin observa în gama cromatică a lui Enea un infinit joc al galbenurilor şi cafeniului, dedus la nivelul de purificare estetică şi limpezime morală a limbajului artistic. În alternanţe de verde, ocru sau rozuri, nuanţele alcătuiesc un modul pictural expresiv, înrădăcinat în teoriile cromatice ale modernismului.

sursa