La multi ani Romania!La multi ani romani!


 

Întai Decembrie este Ziua Nationalã a României, potrivit Constitutiei din 2003, articolul 12, alineatul 2. Aceastã zi a fost adoptatã anterior, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgatã de presedintele Ion Iliescu si publicatã în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, fiind o sãrbãtoare publicã a României. 1 Decembrie 1918, Adunarea Nationalã de la Alba Iulia, constituitã din 1228 delegati, si sprijinitã de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colturile Ardealului si Banatului, a adoptat o Rezolutiune care consfinteste unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mures, Tisa si Dunãre) si Tara Ungureascã (Crisana, Sãtmar si Maramures).

Rezolutia votatã de Marea Adunare Nationalã, proclama:

1. Deplinã libertate nationalã pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra si judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul sãu si fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare si la guvernarea tãrii în proportie cu numãrul indivizilor ce-l alcãtuiesc.

2. Egalã îndreptãtire si deplinã libertate autonomã confesionalã pentru toate confesiunile din Stat.

3. Înfãptuirea desãvârsitã a unui regim curat democratic pe toate tãrâmurile vietii publice. Votul obstesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proportional, pentru ambele sexe, în vârstã de 21 de ani la reprezentarea în comune, judete ori parlament. 4. Desãvârsitã libertate de presã, asociere si întrunire, libera propagandã a tuturor gândurilor omenesti.

5. Reforma agrarã radicalã. Se va face conscrierea tuturor proprietãtilor, în special a proprietãtilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiintând fidei-comisele si în temeiul dreptului de a micsora dupã trebuintã latifundiile, i se va face posibil tãranului sã-si creeze o proprietate (arãtor, pãsune, pãdure) cel putin atât cât o sã poatã munci el si familia lui. Principiul conducãtor al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelãrii sociale, pe de altã parte, potentarea productiunii.

6. Muncitorimei industriale i se asigurã aceleasi drepturi si avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus. Legea Unirii a fost ratificatã prin Decretul-Lege No. 3631 din 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand I si votatã de Adunarea Deputatilor în sedinta din 29 decembrie 1919, în unanimitate.

770px-alba_iulia_resolutionbucurest

 

 

Reclame

Ana Comnena,prinţesă bizantină,una dintre primele femei istoric

Ana Comnena (1 decembrie 1083 – 1153) a fost o prinţesă bizantină, fiica împăratului Alexios I Comnen şi a Irinei Ducas. Este una dintre primele femei istoric cunoscute, scriind opera biografică Alexiada.

În luna decembrie 1083, împărăteasa Irina Ducas, soţia lui Alexios I Comnen, aştepta să nască în apartamentul Palatului Sacru, care se numea Camera Purpurei şi în care o veche tradiţie voia să vină pe lume copiii imperiali. Momentul era aproape, dar basileul, reţinut de războiul împotriva normanzilor, era absent din Constantinopol. Atunci tînăra femeie avu un gest frumos; cum simţi primele dureri, făcu semnul crucii peste pântece:

Mai aşteaptă, copilaşule, până ce se va întoarce tatăl tău.

Mama Irinei, femeie înţeleaptă şi cu judecată, auzind aceste cuvinte, se mânie foarte tare:

Şi dacă bărbatul nu ţi se întoarce decât peste o lună? Ştii tu ceva despre asta? şi cum ai să faci ca să înduri suferinţele?

Întâmplarea dădu totuşi dreptate tinerei femei. După trei zile, Alexe se întorcea în capitală, tocmai la timp, pentru a primi în braţe pe fiica ce i se năştea. Era prima dintre cei nouă copii ai împăratului.

Înca din leagăn se puse pe capul micei prinţese diadema imperială; numele ei figura în aclamaţiile rituale cu care se salutau suveranii în Bizanţ; în acelaşi timp, o logodeau cu tânărul Constantin Dukas, fiul împăratului detronat Mihail al VII-lea, căruia Alexe Comnenul, uzurpându-i puterea, trebuise, din respect pentru dreptul legitim, să se angajeze a-i respeecta drepturile eventuale.

Deşi era atent educată în studiul istoriei, al matematicii, ştiinţei, şi al filosofiei greceşti, părinţii ei i-au interzis să studieze poezie antică, deoarece considerau că este neindicat şi chiar periculos pentru o tânără prinţesă a citi asemenea glorificări ale unor zei consideraţi la vremea respectivă decandenţi. În ciuda faptului că aceasta îi fusese interzisă, Ana a continuat să studieze poezia împreună cu unul dintre eunucii de la curte. Astfel, Ana a primit o extraordinară educaţie, devenind fără îndoială una dintre cele mai învătate femei ale timpului.

Citește mai mult din acest articol

Ziua mondială de luptă împotriva maladiei SIDA

Ziua mondiala de lupta impotriva SIDA, marcata anual la 1 decembrie, a fost proclamata la initiativa participantilor la Conferinta mondiala privind SIDA, desfasurata la Londra, in 1988.
SIDA sau Sindromul Imunodeficientei Dobandite este o maladie determinata de HIV – Virusul Imunodeficientei Umane.
Ziua mondiala de lupta impotriva maladiei SIDA reprezinta un prilej pentru a comemora victimele acestei boli. Totodata, se are in vedere constientizarea efectelor devastatoare ale SIDA si sustinerea masurilor de combatere a acesteia.
Potrivit statisticilor, in 2006, 2,9 milioane de oameni au murit, dintre care 380.000 copii. Actualmente, alte 39,5 milioane de oameni sunt infectati cu virusul HIV sau au deja SIDA. Doar in 2006, au aparut 4,3 milioane de noi cazuri de infectati cu virusul HIV.
In Europa de Est si Asia Centrala, numarul celor care traiesc cu HIV a crescut de aproape 20 de ori in mai putin de 10 ani.
Experienta de aproape 20 de ani arata ca, in prezent, singura cale eficienta de stavilire a HIV/SIDA o constituie prevenirea, pentru care este importanta cunoasterea riscurilor unor relatii sexuale libertine ori ale injectiilor cu ace nesterilizate.
Simbolul luptei impotriva SIDA, stabilit in 1991, de pictorul new-yorkez Franck Moore, reprezinta o panglica rosie.

sursa

Tratatul de la Lisabona intra in vigoare incepand de la 1 decembrie

Pe 1 Decembrie intra in vigoare Tratatul de la Lisabona. E disponibil aici. Uniunea recunoaste drepturile, libertatile si principiile prevazute in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adaptată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceeasi valoare juridică cu cea a tratatelor.

Carta spune:

cititi la Mihnea,Codex politic.us

La multi ani,Romania!

La multi ani, Romania!

La multi ani, Romania de ziua ta!La multi ani, romani oriunde v-ati afla!

Desteapta-te romane!

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!

Ziua Naţională a României.La multi ani, Romania!La multi ani, romani oriunde v-ati afla!

La multi ani, Romania!

La multi ani, Romania de ziua ta!La multi ani, romani oriunde v-ati afla!

Pe 1 decembrie este Ziua Naţională a României, potrivit Constituţiei din 2003, articolul 12, alineatul 2. Această zi a fost adoptată anterior, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de preşedintele Ion Iliescu şi publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, fiind o sărbătoare publică a României.

Am incercat sa fac o trecere prin istoria Romaniei pe muzica Imnului nostru, Desteapta-te romane! fiindca eu chiar imi iubesc tara si sufar odata cu ea.

Desteapta-te romane!

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Adunarea Naţională de la Alba Iulia (1 decembrie 1918)

Unirea Transilvaniei cu România.Alba Iulia, faimoasa cetate a Bălgradului, fusese aleasă de către Consiliul Naţional Român Central, care avea sediul la Arad, pentru a adăposti între zidurile ei pe reprezentanţii poporului românesc din Transilvania pentru două pricini. La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul, biruitor la Şelimbăr, îşi făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia în fruntea unui alai măreţ. Cetatea a fost capitala domnitorului în timpul scurt cât reuşise să săvârşească cea dintâi unire a Ţărilor Române. La 1784, pe acelaşi platou al Cetăţii, Horia şi Cloşca, sufereau supliciul frângerii pe roată în urma condamnării lor.

Concert „Cei ce ne-au dat nume” ,Phoenix,1 decembrie

Concert „Cei ce ne-au dat nume” suţinut de legendara trupă PHOENIX, 1 decembrie 2009, ora 19.30, la Sala Palatului.
Concertul „Cei ce ne-au dat nume”, din 1 decembrie, Sala Palatului, va fi o sinteză între modern şi clasic, un adevărat spectacol de lumini si sunet, ce are la bază un concept vizual cu totul original.

Biletele pentru concertul din 1 decembrie, Sala Palatului, ora 19,30 sunt puse în vânzare la Sala Palatului, Diverta, prin Eventim în librăriile Cărtureşti, magazinele Germanos şi Vodafone, online pe www.bilete.ro, www.blt.ro, www.eventim.ro, www.ticketpoint.ro.

sursa