Emoţie de toamnă, Nichita Stanescu

Emoţie de toamnă

de Nichita Stanescu

A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu o frunză de pelin.

Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,
iau cuvintele şi le-nec în mare.
Şuier luna şi o răsar şi o prefac
într-o dragoste mare.

Din blogosfera.

CELLA.genunghiul meu e plin de golu-ţi

Ioan Usca.Dimineaţă de toamnă

lunapatrata.Cantecul nebunului…

Rokssana.incredere

Gabriela Savitsky.Îndeletniciri curente

Ioan Usca.Septembrie dens

Ţara vorbelor în vânt.Iubito, vine toamna

Teo Negură.Mă doare-n papuc. Dacia papuc…