Emil Racoviţă (15 noiembrie 1868 – 17 noiembrie 1947), savant, explorator, speolog şi biolog român, fondatorul biospeologiei

Emil Racoviţă (15 noiembrie 1868, Iaşi – 17 noiembrie 1947) a fost un savant, explorator, speolog şi biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran – peşteri şi pânze freatice de apă). A fost ales academician şi preşedinte al Academiei Române.La vârsta de numai 25 de ani este ales membru al Societăţii zoologice din Franţa.

BelgicaBelgica
Este recomandat (1897) să participe ca naturalist al Expediţiei antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica, condusă de Adrien de Gerlache. Această expediţie, care porneşte din Anvers la 10 august 1897, avea un caracter internaţional, pe lângă belgieni, la ea participând şi norvegianul Roald Amundsen ca ofiţer secund, medicul american Frederick Cook, meterologul polonez Antoine Dobrowolski şi geologul Henryk Arctowski.

Cu prilejul escalelor făcute în Chile şi pe ţărmurile strâmtorii Magellan, efectuează cercetări complexe şi asupra florei şi faunei. În apropierea Ţării Palmer din Antarctica, expediţionarii descoperă o strâmtoare care a primit numele navei „Belgica” şi câteva insule (una numită de Racoviţă insula Cobălcescu). Expediţia mai înscrie pe harta încă incompletă a Antarcticii şi insula Wiencke şi Ţara lui Danco, după numele celor doi membrii ai expediţiei care au pierit în această călătorie.

Belgica_dans_la_glace
În perioada când „Belgica” a fost prizoniera gheţurilor (martie 1898 – februarie 1899) naturalistul expediţiei, împreună cu ceilalţi oameni de ştiinţă, au înteprins numeroase observaţii şi cercetări ştiinţifice. Materialul adunat a constituit obiectul unui număr de 60 volume publicate, reprezentând o contribuţie ştiinţifică mai mare decât a tuturor expediţiilor antarctice anterioare luate la un loc.

Racovita

Savantul român a înteprins un studiu aprofundat asupra vieţii balenelor, pinguinilor şi altor păsări antarctice, care i-a adus o reputaţie bine meritată.

Cueva del DrachCueva del Drachshow2show3Cueva del DrachCueva del DrachCueva del Drach

Cueva del Drach era deja o vedeta turistica a insulei spaniole Mallorca atunci cand Emil Racovita a venit s-o viziteze. Dar cum un adevarat cercetator nu e niciodata in vacanta, in timp ce plutea cu lotca pe Lacul Martel, Racovita, in loc sa admire mirificele bolti, iscodea adancul apei.

Typhlocirolana moraguesi

Deodata a zarit un crustaceu, un fel de garid alb, depigmentat si orb. Pentru crustaceu, aceasta intalnire s-a sfarsit prost, intr-una din sticlutele cu formol ale maestrului. Dar pentru lumea stiintifica ea a fost bogata in consecinte. Ajuns acasa, la Laboratorul Arago, de la Banyuls-sur-Mer, pe malul Mediteranei, unde era subdirector,Racovita si-a dat seama ca micul crustaceu era o specie noua (pe care a botezat-o Typhlocirolana moraguesi). Dar mai ales Racovita a observat ca strania vietuitoare prezenta caractere primitive, ancestrale, care o faceau sa fie net diferita de rudele sale care traiesc la lumina soarelui.

Un secol de biospeologie

 

Din blogosfera.

Elisa.La multi ani,Andreea !

Dispecer Blogosferă.Vodă vrea şi Hâncu ba!(varianta lui Boc)…

Theodora.Sfidarea deciziei Curtii Constitutionale un precedent deosebit de periculos

Ioan Usca.Jocul

Gina.un ochi râde, unul plânge

Tavi.PRIMARIA BRASOV CONDUSA DE PEDELISTUL SCRIPCARU:NU A AUTORIZAT”MARSUL TACERII”ORGANIZAT DE PSD!

Daurel.Hypoalergenetic…

„Toate pânzele sus“cu velierul „Phoenix“

Marius şi Cătălina Albu au plecat  pe urmele goeletei „Speranţa“, în călătoria imaginată de Radu Tudoran în celebrul roman. Navigatorii vor străbate mii de mile marine până în Ţara de Foc, locul în care s-au întâlnit, după multe aventuri, Anton Lupan şi Pierre Vaillant, eroii din celebrul film.

Ei se vor întoarce apoi pe ruta navigatorului Magellan, pentru a face din nou înconjurul lumii. Velierul se va avânta pe Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Roşie, dar şi prin Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific.

Furtunile nu îl sperie pe Marius Albu care a mai făcut de două ori înconjurul lumii la bordul velierului „Phoenix“ şi este mândru că este primul român care a plecat într-o astfel de aventură.

De profesie strungar, băcăuanul a făcut o pasiune din călătoriile în larg. Traseul parcurs de corabia din „Toate pânzele sus“ este un vis din copilărie al lui Albu.

La 32 de ani de la turnarea peliculei „Toate pânzele sus“, doi dintre eroii filmului, Jean Constantin („Ismail”) şi Ion Dichiseanu („Pierre Vaillant”), au asistat la plecarea navigatorilor Marius (54 de ani) şi Cătălina Albu (45 de ani) pe urmele goeletei „Speranţa”.

Din portul turistic Tomis, la bordul velierului „Phoenix”, cei doi exploratori şi-au început călătoria care va reface drumul închipuit de Radu Tudoran în celebrul său roman.

Jean Constantin, recent externat, s-a bucurat că are ocazia să se îmbrăţişeze cu Ion Dichiseanu şi a retrăit momentele filmărilor, care „parcă au fost ieri“. Actorul născut pe meleaguri constănţene nu a ratat ocazia de a spune una dintre replicile amuzante ale bucătarului Ismail, „Întâi mancam şi pe urmă luptam“, care a stârnit zâmbete printre cei aflaţi în port.

Cei doi actori şi-au amintit de filmările care au durat mai bine de doi ani şi de câteva dintre peripeţiile prin care au trecut. „Am venit cu emoţie să mă întâlnesc cu Jean.

Îmi pare rău că unii au dispărut şi cea mai mare bucurie ar fi fost să ne întâlnim cu tot echipajul, cu toată distribuţia filmului. Dumnezeu nu negociază, dar spiritul lui Ilarion Ciobanu sau Colea Răutu pluteşte“, a spus Dichiseanu, care a venit special de la Bucureşti pentru a participa la plecarea velierului „Phoenix”.

Expediţia va dura mai bine de doi ani, cu mici întreruperi pe timpul iernii, când nu se va putea traversa strâmtoarea Magellan. „Ideea mi-a venit în copilărie, când am citit cartea şi de atunci m-am simţit pregătit“, a spus exploratorul Marius Albu înainte de a ridica ancora.

Cei doi băcăuani se află la cea de-a treia expediţie de durată pe apele lumii. Cătălina Albu s-a ocupat de provizii, dintre care nu lipsesc câteva conserve cu ciorbă de burtă şi cu sarmale, care să le amintească de ţară oriunde s-ar afla.

Ambarcaţiunea va străbate Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Roşie, Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific, iar Marius Albu s-a arătat încrezător că va trece peste toate dificultăţile care le-ar putea apărea în cale, inclusiv de piraţi.

În portul turistic Tomis s-au aflat şi câţiva membri ai Ligii Navale Române-filiala Constanţa, care le-au înmânat celor doi exploratori mai multe obiecte care să le amintească de această plecare şi care să le poarte noroc. Printre acestea se numără o revistă despre velierul „Mircea cel Bătrân” şi o carte despre navigaţie.

sursa 1.

sursa 2.

Alpinistul Ticu Lăcătuşu a reuşit să urce pe cel mai înalt munte din Groenlanda

Ticu Lăcătuşu, cel mai titrat alpinist din ţara noastră, a urcat pe cel mai înalt vârf al insulei de gheaţă,Groenlanda. Gunbiornsfield are aproape 3700 de metri, iar temerarii care se aventurează în acea zonă au de înfruntat temperaturile scăzute, furtunile extreme şi avalanşele.Tocmai de aceea, Lăcătuşu a reuşit să ajungă în vârf de-abia la a doua încercare. Prima ascensiune a avut loc pe 1 iunie. Atunci, alpinistul român a fost nevoit să se întoarcă din drum, din cauza vremii nefavorabile, când se afla la doar 200 de metri de vârf.

Acum Lăcătuşu se pregăteşte de o nouă încercare. Vrea să urce pe un vârf pe care n-a mai călcat picior de om. Partea cea mai grea a expediţiei Eco Greenland 2009 va avea loc la începutul toamnei. Lăcătuşu va parcurge Insula de gheaţă, de la est la vest, pe un traseu mai lung cu 100 de kilometri decât cel al exploratorului norvegian Fridtiof Nansen, primul om care a traversat insula.

sursa