Seful FMI atrage atenţia că Romania se afla pe buza prăpastiei, iar Comisia Europeană, avertizează România

Dominique Strauss-Kahn: În România, Ungaria, Grecia încetarea de plăţi este iminentă VIDEO

Într-un interviu acordat postului elveţian TSR, şeful Fondului Monetar Internaţional atrage atenţia asupra faptului că o serie de state europene sunt pe buza prăpastiei. Printre acestea se află şi România, spune Strauss-Kahn. “Nu cred în faliment”, adaugă acesta însă.

Comisia Europeană, avertizează România

Comisia Europeană a trimis României, trei avize motivate pentru încălcarea legislaţiei europene, pentru întîrzieri în aplicarea legislaţiei europene în managementul apelor, telecomunicaţii şi calitatea aerului.
Avizul motivat este ultimul pas, înainte de trimiterea cazului, la Curtea Europeană de Justiţie.

 

Comisia Europeană a analizat şi a luat astăzi decizii, în peste 300 de cazuri de încălcare a tratatului de funcţionare al Uniunii Europene.

În toate cele trei cazuri, România are la dispoziţie două luni, pentru a se conforma avizelor motivate.

În caz contrar, Comisia Europeană ar putea sesiza Curtea Europeană de Justiţie.

 

Din blogosfera.

Theodora.Traian Basescu a inceput restructurarea la MAI

Ioan Usca.Cină romantică

Dum spiro, spero.La Camera Deputatilor vom avea doua Birouri Permanente

Mirela Pete.Ars culinaria

Daurel.Ce-o mânã pe EA in luptã?

Gina.peisaj matinal

Tavi.STRATFOR GL.INT.INC.:LA SUMMITUL NATO,REPUBLICA MOLDOVA RAMANE RUSIEI,IAR BASESCU CU BUZA UMFLATA!

Ioan Usca.Motanul Încălţat

6 aprilie 1896:Prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne.Atena,Grecia

6 aprilie 1896: La Atena, se deschid primele Jocuri Olimpice Moderne, la 1.500 de ani după ce ele au fost interzise de împăratul Teodosiu I
Prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne s-a desfăşurat la Atena, Grecia în perioada 6 aprilie – 15 aprilie 1896. Aceste jocuri au fost primele Jocuri Olimpice care s-au desfăşurat de când împăratul roman Teodosiu I a interzis Jocurile Olimpice în 393.

Din iniţiativa lui Pierre de Coubertin, la primul congres al Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) din 18-23 iunie 1894 de la Paris s-a hotărât ca oraşul Atena din Grecia să fie gazda Jocurilor Olimpice din 1896.

Au participat 14 ţări şi 241 de sportivi care s-au întrecut în 43 de probe din 9 sporturi. Deşi numărul de participanţi a fost mic după standadele de azi, pentru acea vreme a fost cea mai mare participare internaţională la un eveniment sportiv. Ceremonia a fost deschisă de regele George I al Greciei chiar în ziua în care se sărbătoreau 75 de ani de la obţinerea independenţei Greciei.

În spiritul tradiţiei antice greceşti, femeile nu au luat parte la aceste prime întreceri olimpice. Stamata Revithi poreclită Melpomene după muza tragediei în mitologia greacă a protestat alergând maratonul pe 11 aprilie, a doua zi după proba desfăşurată de sportivii bărbaţi.[1]

După jocuri, De Coubertin şi CIO împreună cu regele George I şi alţi competitori de la Atena au cerut ca toate Jocurile Olimpice să se desfăşoare la Atena. Totuşi Jocurile Olimpice de vară din 1900 erau planificate să aibă loc la Paris şi excluzând aşa numitele Jocuri Olimpice Intercalate din 1906, Olimpiada a revenit la Atena abia în anul 2004.
sursa

Livreşti
Soarta destinului
cum se rezista
3OH3 Ft Katy Perry StarStruck! (Offical Video)

Aprinderea tortei olimpice-video

Proiectul Balkan Modernisms

modernism

Proiectul Balkan Modernisms îşi propune să aducă în atenţia publicului modalităţile în care modernismul a fost asimilat şi interpretat în regiunea balcanică. Pictura în Bulgaria, Grecia, România, 1910-1940, este parte integrantă a proiectului Balkan Modernisms, iniţiat de Fundaţia Theocharakis din Grecia şi finanţat prin programul Cultura 2007-2013 al Uniunii Europene.

Proiectul îşi propune să aducă în atenţia publicului modalităţile în care modernismul a fost asimilat şi interpretat în regiunea balcanică.

După popasul de la Bucureşti, expoziţia va fi itinerată la Galeria Naţională de Artă din Sofia şi la Fundaţia Theocharakis din Atena, până în luna mai 2010.

Expoziţia cuprinde 120 de lucrări de pictură şi grafică – câte 40 din partea fiecărei ţări participante – şi este structurată în trei mari secţiuni:O nouă viziune modernă (spaţiu, peisaj, natură moartă), Istoria în viziune modernă (identitate naţională, inspiraţie divină, ecouri ale Greciei clasice) şi Prezenţa umană în arta modernă (portrete, corpul omenesc).Printre cei 18 artişti selecţionaţi să reprezinte România se numără atât personalităţi consacrate ale avangardei (Marcel Iancu, Victor Brauner, Max H. Maxy, Hans Mattis – Teutsch, Jules Perahim, Corneliu Michăilescu), dar şi creatori asociaţi de obicei unor tendinţe artistice mai puţin vehemente (Petre Iorgulescu-Yor, Margareta Sterian, Sabin Popp, Merica Râmniceanu).Christos Carras, coordonatorul proiectului, afirmă că „proiectul propune o perspectivă mai echilibrată asupra George Papazoff, Dragoste pe plaja – paintingistoriei artei din această parte a lumii, în perioada dată, prin relevarea caracteristicilor regiona­le şi naţionale, precum şi a experienţelor multiple pe care Bulgaria, Grecia şi România le-au parcurs în procesul de transformare profundă a concepţiilor estetice locale, de­terminată de integrarea ideilor, formelor şi tehnicilor ela­borate în marile metropoleis cosmopolite ale Europei occi­dentale.

“Proiectul privind modernismul în Balcani sintetizează sco­purile Programului Cultural, şi anume încurajarea opera­torilor culturali din Europa pentru a-şi împărtăşi viziunea şi a coopera, precum şi facilitarea circulaţiei şi cunoaşterii reciproce a creatorilor şi creaţiilor artistice în Europa”, a declarat Ján Figel, comisar european pentru educaţie, învăţământ, cultură şi tineret.

Expoziţia de la Muzeul Naţional de Artă al României beneficiază de o scenografie specială, realizată în colaborare cu echipa de arhitecţi de la Abrupt Arhitectura, ce include o sală de lectură adiacentă, amenajată în stilul localului Cabaret Voltaire din Zürich – centrul mişcării Dada. Expoziţia este însoţită de un catalog în limba română şi de unul în limba engleză.

Curatorii expoziţiei sunt: Irina Genova (Bulgaria), Takis Mavrotas (Grecia) şi Mariana Vida (România).

Ivan Boiadjiev, Autoportret cu muze – paintingIpostaze ale modernismului. Pictura în Bulgaria, Grecia, România, 1910-1940, este parte integrantă a proiectului Balkan Modernisms, iniţiat de Fundaţia Theocharakis din Grecia şi finanţat prin programul Cultura 2007-2013 al Uniunii Europene. Proiectul îşi propune să aducă în atenţia publicului modalităţile în care modernismul a fost asimilat şi interpretat în regiunea balcanică.

rfi.ro