Despre si cu colinde

(Cateva videoclipuri create de mine).

Stefan Hrusca-Cerul si pamantul

Celtic Woman-O, Come All Ye Faithful

 

Vin colindatorii, cum veneau odata, leru-i ler
Sa colinde-n seara asta minunata leru-i ler
Dar li-i gura arsa si li-s ochii-n lacrimi leru-i ler
Prea degeaba sange, prea degeaba patimi, leru-i ler,

Gazdelor crestine sa-i primiti in casa leru-i ler
Si cum se cuvine sa-i poftiti la masa leru-i ler
Ni-i trimite sfantul sa ne-ncerce mila leru-i ler,
Domnii mari de astazi sa-si deschida vila leru-i ler,
Sovaielnic pasu, mainile plapande leru-i ler,
Tremurat li-i glasu,nu stiu sa colinde leru-i ler,
Daca stau la poarta si nu zic nimica leru-i ler
Domnilor de astazi sa va apuce frica leru-i ler,

Muta-i intrebarea ce rasuna afara leru-i ler,
Am murit degeaba, ce-ati facut din tara leru-i ler
Tot in frig si-n foame, tot cu maini intinse leru-i ler
Pe la porti straine, ce ne stau inchise leru-i ler,

Vin colindatorii cum veneau odata leru-i ler
Sa colinde in seara asta minunata leru-i ler
Dar li-i gura arsa si li-s ochii-n lacrimi leru-i ler
Prea degeaba sange, prea degeaba patimi leru-i ler.

Colindele (sau colindurile) sunt niște cântece tradiționale românești, anume felicitări (urări) de tip epico-liric, având în general între 20 și 60 de versuri. Colindele sunt legate de obiceiul colindatului, datină perpetuată din perioada precreștină. Colindele nu trebuie confundate cu cântecele de stea, specifice sărbătorilor creștine de iarnă, și nici colindatul cu umblatul cu steaua. Colindele se cântă în preajma Crăciunului. Unele dintre ele au o sumedenie de variante și versiuni, potrivit diferitelor regiuni și graiuri.

Colindele se clasifică în general după sfera lor tematică. În practică, se deosebesc anumite funcții, corespunzătoare destinatarului colindei (de fată, de băiat, de negustor, de tineri însurăței, de logodiți), a locului de desfășurare (la intrarea și la plecarea din casă, de fereastră), sau a momentului (de doliu, de zori). Pornind de la rolul normativ binecunoscut al acestora, se pot descifra mai multe funcții secundare subordonate funcției de bază, care este urarea. Între funcțiile secundare cele mai des întâlnite sunt cele de: comunicare, inițiere, întărire a coeziunii grupului social, protecție, normare, manifestare a sacrului și experimentare a acestuia, onomastice sau catharetice.

Mai multe de pe Wikipedia.org-Colind.

Stefan Hrusca-Cerul si pamantul

Cerul şi pământul [bis]
În cântări răsună,
Îngeri şi oameni [bis]
Cântă împreună.
Refren:
Hristos se naşte,
Domnul coboară,
Îngerii cântă,
Magii îl adoară,
Păstorii-aleargă,
Ieslea o-nconjoară,
Mari minuni se întâmplară
Păstorii-aleargă,
Ieslea o-nconjoară,
Mari minuni se întâmplară
În Viflaim azi [bis]
E mare minune
Fecioara curată (/ Vergură curată / Fecioara Maria) [bis]
Fiu născu în lume (/ Naşte pe Mesia)
(Refren)
Din cer cuvântul [bis]
În trup se arată
Noaptea cu lună (/ Noaptea din lume)
Zi se face-ndată
(Refren)
Din răsărit vin [bis]
Magi cu bucurie
Cu daruri vestite, (/ Cu dar de smirnă, / Cu drag să închine) [bis]
Aur şi tămâie
(Refren)
Hristos se naşte [bis]
Veniţi la-nchinare
Cu vesel suflet, [bis]
Veselă cântare.
(Refren).

Din blogosfera.

Mirela Pete. ”Noi umblăm a colinda”

Gina.de ieri, de astăzi

Daurel.Indiferentã frãteascã

Theodora.Planul Ţ a lui Emil Boc si crizele hoatei Anastase

Ioan Usca.Insatisfacţii

Ioan Usca.Annabel Lee

Ioan Usca.Preferinţe

Caius.Colecţionara de coşmaruri – 28

Tavi.ILIESCU IL URECHEAZA PE VICTORAS PONTA:PRIN FORMULA “BASESCU-DRACUL”PONTA PIERDE,PENTRU CA ADOPTA LIMBAJUL LUI BASESCU!

Ziarul toateBlogurile.ro

Colinde si cantece de Craciun.Videoclipuri create de mine.

The Christmas Song – Whitney Houston

Mos Craciun cu plete dalbe – Ducu Bertzi

Oh Christmas Tree – Aretha Franklin

Santa Claus Is Coming To Town – The Supremes

Ce-ati vazut pastori – Stefan Hrusca

Colinde de Craciun – Stefan Hrusca

Ninge la fereastra – Stefan Hrusca

Stille Nacht, heilige Nacht

White Christmas (Visez la un Craciun alb)

E vremea colindelor

Afara ninge linistit (colind)

Colind pentru cei departe de tara -Tudor Gheorghe

O, ce veste minunata!-Paula Seling

Cats and Dogs singing Christmas Songs

Decembre-Nicu Alifantis

Poveste de omat

Winter Poem-Serghei Esenin

Craiasa Zapezii

Winter – Iarna


Evenimente istorice de 1 Decembrie

Nu am stiut pana acum ca de Ziua Unirii care din 1990 a devenit si Ziua Romaniei se leaga cateva evenimente istorice.

bran1221
În 1 Decembrie 1920, Consiliul Orăşenesc Braşov a donat Castelul Bran reginei Maria a României, în semn de recunoştinţă faţă de contribuţia sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Regina l-a amenajat şi l-a lăsat moştenire fiicei ei, principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea. După expulzarea din ţară a familiei regale, în 1948, Castelul Bran a intrat în proprietatea statului român, fiind abandonat şi devastat. Castelul s-a redeschis apoi vizitelor publice în 1956, fiind parţial amenajat ca muzeu de istorie şi artă feudală. În 1987 a intrat în restaurare, lucrare terminată în linii mari în 1993.

800px-bukarest_triumpf

1 Decembrie 1936: Este inaugurat Arcul de Triumf, în prezenta regelui Carol al II–lea si a reginei Maria.1 Decembrie1990: La Alba Iulia a avut loc sedinta solemnã a Parlamentului României consacratã sãrbãtoririi zilei de 1 Decembrie. Aceasta devine pentru prima datã Ziua Nationalã a României .

Muzeul Prado,Madrid,Spania


Muzeul Prado,Madrid a fost inaugurat in 19 noiembrie 1819. Muzeul Prado (spaniolã Museo del Prado) este un muzeu si o galerie de artã amplasat în Madrid, Spania. Cuprinde una dintre cele mai interesante colectii de artã europeanã, din secolul secolul al XIV-lea si pânã la începutul secolului al XIX-lea. Fondat ca muzeu de picturã si sculpturã,”el Prado” contine de asemenea o importantã colectie de peste 5.000 de desene, 2.000 de afise, 1.000 de monede si aproape 2.000 de obiecte decorative si lucrãri de artã. Sculptura este reprezentatã prin peste 700 de lucrãri si printr-un numãr mai mic de fragmente sculpturale. Superba galerie de tablouri (8.600 de picturi) este factorul care îi conferã muzeului renumele international. Indiscutabil, în Prado se aflã cele mai mari colectii de lucrãri ale spaniolilor Diego Velázquez si Francisco Goya, precum si ale lui Hieronymus Bosch (favoritul Regelui Filip al II-lea al Spaniei). Muzeul expune o serie de colectii excelente semnate El Greco, Peter Paul Rubens, Rafael, Titian, Bartolome Esteban Murillo. Lucrãri ale lui Botticelli, Caravaggio, Albrecht Dürer, Rembrandt, Veronese si multi altii sunt de asemenea de vãzut în Prado.
Site-ul Muzeului Prado.

Revoluţia de catifea,1989

listopadu89_pomnik_detail

In 17 noiembrie1989 au loc manifestaţiile anticomuniste ale studenţilor din Praga, care au marcat începutul Revoluţiei de catifea.Revoluţia de catifea a fost mişcarea pacifistă prin care partidul comunist din Cehoslovacia a pierdut monopolul puterii şi a revenit la democraţie.

În 1989, momentul schimbărilor în Europa de est, locuitorii Cehoslovaciei ştiau despre căderea imperiului sovietic şi prăbuşirea regimurilor totalitare în ţările învecinate de la radio (Radio Europa Liberă). La 17 noiembrie, la Praga, poliţia a atacat mii de studenţi care protestau împotriva regimului comunist. Acest eveniment a provocat începerea demonstraţiilor. A fost creat Forul Civic, condus de dramaturgul Václav Havel, iar în interiorul Partidului Comunist Cehoslovac se dădeau lupte pentru putere între conservatorii lui Gustáv Husák şi reformiştii lui Ladislav Adamec.
După greva generală din 27 noiembrie 1989 şi în lipsa sprijinului aliatului sovietic, Partidul Comunist cehoslovac a abandonat puterea. Gustáv Husák, până atunci un mare promotor al ortodoxiei comuniste, a devenit la 10 decembrie Preşedintele Republicii. Evenimentele s-au precipitat şi înainte de sfârşitul anului 1989, Vaclav Havel a ajuns la şefia Statului . În iunie 1990 au avut loc primele alegeri democratice, în urma cărora au ieşit învigători Forumul Civic (ceh) şi Publicul Împotriva Violenţei (slovac).
Evoluţia politică şi sciziunile ulterioare ale acestor partide au clătinat federaţia în anii 1991 şi 1992. După o puternică mişcare naţionalistă secesionistă în 1993, a urmat separarea Republicii Cehe şi Slovaciei în urma Divorţului de Catifea. Vaclav Havel a devenit primul preşedinte al Cehiei iar Vaclav Klaus a preluat funcţia de premier, în timp ce în Slovacia, Vladimir Mečiar a devenit noul şef al Statului. Republica Cehă şi Slovacia au devenit ulterior membri ai Alianţei Nord-Atlantice şi în mai 2004 au aderat împreună la Uniunea Europeană. Revoluţia de catifea .

“15 Noiembrie 1987”


strike In 15 noiembrie 1987,la Brasov au avut loc manifestaţiile spontane ale muncitorilor de la uzinele „Roman” împotriva regimului ceauşist, manifestaţii la care s-a alăturat o mare parte din populaţia oraşului.

Revolta anticomunista de la Brasov, din 15 Noiembrie 1987, a fost evenimentul politic major care a anuntat prabusirea iminenta a comunismului în România. Revolta s-a declansat la Întreprinderea de Autocamioane Brasov, printr-o greva începuta în data de 14 noiembrie, noaptea, la schimbul III si continuata a doua zi dimineata cu un mars, pâna în centrul orasului, în fata Comitetului Judetean al Partidului Comunist Român. Refuzul autoritatilor comuniste de a dialoga cu demonstrantii a provocat luarea cu asalt a sediului comunist de catre multimea adunata. Portretul dictatorului Ceausescu a fost doborât de pe frontispiciul cladirii si incendiat. A urmat interventia brutala a trupelor speciale de securitate, arestarile, torturile etc. Dupa ce initial se anuntase pedeapsa capitala pentru muncitorii arestati, sub presiunea opiniei publice mondiale, comunistii au revenit asupra hotarârii lor, deportând, în urma unui proces înscenat, un numar de 61 de muncitori si schimbând locurile de munca ale altor 27 de persoane dintre cele peste 300 arestate si anchetate în sediile Militiei si Securitatii din Brasov si Bucuresti.
Dupa evenimentele din decembrie 1989, majoritatea celor deportati s-au reîntors în Brasov. Vasile Vieru, unul dintre cei 61 de muncitori deportati, decedase însa la Bârlad, în septembrie 1988, la mai putin de un an de la ancheta, în urma maltratarilor la care a fost supus la Inspectoratul General al Militiei din Bucuresti.Asociatia “15 Noiembrie 1987”

Din istoria recenta:Deschiderea frontierelor dintre Est si Vest

670px-berlin_satellite_image_with_berlin_wallpeterfechter2

 

In 9 noiembrie 1989,barierele dintre Germania de Est şi cea de Vest au fost deschise.
Cei care avem o anumita varsta ne amintim despre evenimentele din toamna si iarna anului 1989 cand au avut loc caderea regimurilor comuniste din tarile Europei de Est,doar revolutia din Romania a facut victime omenesti.N-am uitat,nu pot uita acele zile sangeroase.Atatia tineri si-au jertfit viata pentru libertate,pentru o viata mai buna.Am trait in acele zile momente deosebite,am sperat,am visat,ni s-au indeplinit unele visuri,dar suntem dezamagiti ca cei care au fost si sunt la putere n-au facut altceva decat sa ne umileasca,sa ne minta din ce in ce mai mult.
zidul Berlinului,un simbol al războiului rece,a fost o barieră de separare între Berlinul Occidental şi Republica Democrată Germană pentru aproape 28 de ani. A fost construit în perioada postbelică, (perioadă în care Germania a fost divizată), în efortul de a stopa consecinţelor scurgerii de forţă de muncă şi pierderilor economice asociate cu migraţia zilnică a unui mare număr de profesionişti şi lucrători calificaţi între est şi vest.

Crearea Zidului Berlinului a fost un dezastru propagandistic pentru Germania Răsăriteană şi pentru blocul comunist ca un tot. Zidul a reprezentat un simbol al tiraniei comuniste insistent afişat în lumea occidentală, în special după împuşcarea câtorva evadaţi intens mediatizată. Liberalizarea politică de la sfârşitul deceniului al nouălea, asociată cu declinul Uniunii Sovietice, a dus la relaxarea restricţiilor la trecerea frontierei est-germane, care au dus în cele din urmă la demonstraţii de masă şi căderea guvernului comunist. Când a fost dat publicităţii pe 9 noiembrie 1989 un decret al oficialităţilor est-germane care permitea trecerea liberă a frontierei, mase uriaşe de est-berlinezi s-au apropiat de zid şi, în cele din urmă au traversat prin toate punctele de trecere, unindu-se cu mulţimea din Berlinul Occidental într-o atmosferă sărbătorească. Zidul a fost în cele din urmă distrus de mulţimile euforizate într-o perioadă de câteva săptămâni, căderea acestei bariere fiind primul pas către reunificarea Germaniei, care a fost încheiată în mod oficial pe 3 octombrie 1990.”