Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889), Ziua Culturii Naţionale

Mihai Eminescu, fotografie de Jean Bieling, Botoşani, 1887-1888

Mihai Eminescu (născut ca Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoșani sau Ipotești – d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

15 ianuarie, ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale  începând cu 2011 odată cu ziua poetului Mihai Eminescu, în urma unei legi promulgate în decembrie 2010.

Ce e amorul?

Lebada

Lacul


Somnoroase păsărele…

Revedere


Atât de fragedă…

Mihai Eminescu despre politica

Din blogosfera.

Daurel.Despre Eminescu…

Gina.la aniversară!

Dana.lumea nu a anchilozat

Theodora.Miting Bucuresti, 14 ianuarie, ora 14, la Piata Universitatii

Amintiri din filumenie.Vechi scăpărări (070112)

Tu1074.Life in Picture-Viața în imagini-Concert (din stagiunea trecută) !

Amintiri din filumenie.Vechi scăpărări (110112)

Amintiri din filumenie.Vechi scăpărări (140112)

Ulise al II-lea cel Ocoş.Latraturi ocose (140112)

Ulise al II-lea cel Ocoş.Latraturi ocose (140112)

Ulise al II-lea cel Ocoş.Latraturi ocose (110112)

Ulise al II-lea cel Ocoş.Latraturi ocose (070112)

Zamfir Pop.Viaţa-n imagini (140112)

Zamfir Pop.Viaţa-n imagini (110112)

Zamfir Pop.Clipe încremenite (070112)

Zamfir Turdeanu’.Clipe încremenite (110112)

Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 14.01.12

Blog de Filumenistă.Pe chibrituri: Festivalul internațional Cerbul de Aur

Ziua Culturii Naţionale.15 ianuarie, ziua de naştere a lui Mihai Eminescu

Din străinătate

de Mihai Eminescu

Când tot se-nveseleşte, când toţi aci se-ncântă,
Când toţi îşi au plăcerea şi zile fără nori,
Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă
L-a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători.

Şi inima aceea, ce geme de durere,
Şi sufletul acela, ce cântă amorţit,
E inima mea tristă, ce n-are mângâiere,
E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit.

Aş vrea să văd acuma natala mea vâlcioară
Scăldată în cristalul pârăului de-argint,
Să văd ce eu atâta iubeam odinioară:
A codrului tenebră, poetic labirint;

Să mai salut o dată colibele din vale,
Dorminde cu un aer de pace, liniştiri,
Ce respirau în taină plăceri mai naturale,
Visări misterioase, poetice şoptiri.

Aş vrea să am o casă tăcută, mitutică,
În valea mea natală, ce undula în flori,
Să tot privesc la munte în sus cum se ridică,
Pierzându-şi a sa frunte în negură şi nori.

Să mai privesc o dată câmpia-nfloritoare,
Ce zilele-mi copile şi albe le-a ţesut,
Ce auzi odată copila-mi murmurare,
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a văzut.

Melodica şoptire a râului, ce geme,
Concertul, ce-l întoană al păsărilor cor,
Cântarea în cadenţă a frunzelor, ce freme,
Născur-acolo-n mine şoptiri de-un gingaş dor.

Da! Da! Aş fi ferice de-aş fi încă o dată
În patria-mi iubită, în locul meu natal,
Să pot a binezice cu mintea-nflăcărată
Visările juniei, visări de-un ideal.

Chiar moartea, ce răspânde teroare-n omenire,
Prin vinele vibrânde gheţoasele-i fiori,
Acolo m-ar adoarme în dulce liniştire,
În visuri fericite m-ar duce către nori.

1866, 17/29 iulie

15 ianuarie, ziua de naştere a lui Mihai Eminescu este, începând cu 2011, Ziua Culturii Naţionale.

Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit zi a Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu care a semnat şi el această iniţiativă. Iniţiatorii susţin că există precedente pentru această sărbătoare şi în alte ţări europene. Astfel, în Spania ziua culturii a fost fixată ziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia ziua de naştere a lui Luis de Camoes. Mai mult, autorităţile din Moldova au hotărât deja ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

Prin această lege, posturile publice de radio şi televiziune sunt obligate să reflecte în mod adecvat evenimentul.

Iubită dulce, o, mă lasă…

Călin Hera.Starea lui Mihai Eminescu

Daurel.Cum (ne-)ar plãcea…

Ioan Usca.Deducţie

Caius.Tenebre-11

CELLA.vino somn, ori vino moarte, pentru mine e totuna… poezie sărăcie

Gina.cui nu-i place

Tavi.COTIDIANUL SOFIOT DUMA A TITRAT JOI:”BASESCU L-A FACUT PE PREMIERUL BORISOV “RAMA”!

Theodora.Ce jocuri face Adriana Saftoiu? SAU Cum sa faci rau propriul partid II

Ziarul toateBlogurile.ro

Muzica si poezie.Eminescu

Ce e amorul?

Lebada

Lacul


Somnoroase păsărele…

Revedere


Atât de fragedă…

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie


Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

de Mihai Eminescu

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor,
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mîndri aste le nutresc;
Căci rămîne stînca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormîntul
Spada ta de sînge duşman fumegînd,
Şi deasupra idrei fluture cu vîntul
Visul tău de glorii falnic triumfînd,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Cînd s-aprinde sacru candida-i vîlvoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surîzînd,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Cînd cu lampa-i zboară lumea luminînd,
El pe sînu-ţi vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strînge-n braţe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!
Tînără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţă în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mîndrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!


O stea pin ceruri

de Mihai Eminescu

O stea pin ceruri o văd că trece
Şi eu un nume i-am pus din zbor,
Numele unei inime rece,
Fără fior.

Ea nevăzută acum se stinge,
Nimeni în zboru-i n-o-a urmărit;
Numai un ochi singur umed o plânge
Căci o-a iubit.

Ştiţi de ce stelei i-am dat un nume,
Numele unui suflet răcit,
Ce-acuma palid, uitat de lume,
A-mbătrânit?

Pentru că ochiul ce lăcrimează
După-acea steauă care s-a stins
Este-al meu suflet ce meditează,
E-ochiul meu plâns.

Mihai Eminescu (născut ca Mihail Eminovici) (15 ianuarie 1850,Ipoteşti – 15 iunie 1889, Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română, fiind supranumit şi „luceafărul poeziei româneşti”.

160 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu.Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti

Update:EMINESCU INTERZIS. GANDIREA POLITICA
http://www.scribd.com/doc/17315210/EMINESCU-INTERZIS-POLITIC

SPRE EMINESCU RASPUNS ROMANESC LA AMENINTARILE PREZENTULUI SI LA PROVOCARILE VIITORULUI
http://www.scribd.com/doc/17315420/EMINESCU-ADEVARUL-CONFISCAT

Aceste carti sint publicate cu CopyLIBER (au copierea, traducerea, difuzarea neingradite si gratuite pe intreg mapamondul).


Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti celebrează, pe 13 şi 14 ianuarie, 160 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, prin lansări de carte şi dezbateri.
Pe 13 ianuarie va fi lansată o carte de referinţă dedicată marelui poet, „Eminescu şi India”, de Amita Bhose, prezentată ca fiind „cea mai amplă şi mai sistematică tratare a problemei relaţiilor dintre gândirea indiană şi opera lui Mihail Eminescu”, potrivit orientalistului Sergiu Al-George.

Iniţial teză de doctorat, susţinută în 1975 sub conducerea profesorului doctor docent Zoe Dumitrescu-Buşulenga, cercetarea aduce autoarei renumele de „a fi unul dintre cei mai avizaţi cercetători ai istoriei pătrunderii culturii indiene în spaţiul cultural european”, spune lingvistul George Munteanu.

Amita Bhose (Calcutta, 1933 – Bucureşti, 1992) este prima traducătoare a lui Eminescu în spaţiul asiatic, traducerile fiind realizate în bengali, dedicându-şi întreaga existenţă interpretării cât mai exacte a tuturor „urmelor” şi influenţelor indiene în opera eminesciană.

Dragostea pentru poezia lui Eminescu a determinat-o să se stabilească în România, unde a predat bengali, sanscrită şi civilizaţie indiană la Universitatea Bucureşti, totodată traducând în bengali literatură română, scriind articole, studii, susţinând conferinţe despre Eminescu, literatura română şi indiană.

Cartea, apărută la editura Cununi de stele, conţine o prefaţă şi o postfaţă realizate de profesor doctor docent Zoe Dumitrescu-Buşulenga, care creionează şi un portret inedit al omului Amita Bhose, nu numai al cercetătoarei, şi reproduce referatele personalităţilor istoriei literare ale momentului.

În cadrul lansării vor evoca personalitatea Amitei Bhose şi rolul său în cultura română Lelia Rădulescu, de la Biblioteca „Ioan Slavici” din Bucureşti, Elena Andronache, fostă studentă şi colaboratoare a Amitei Bhose, şi Carmen Muşat-Coman, fostă studentă, colaboratoare a Amitei Bhose, director editorial Cununi de stele.

Academicienii Eugen Simion şi Mihai Cimpoi se vor număra printre cei care vor participa la dezbaterea „Este Eminescu poet naţional?”, care va avea loc pe 14 ianuarie, la Muzeul Naţional al Literaturii Române.

Acestora li se vor alătura, printre alţii, criticii Daniel Cristea-Enache şi Dimitrie Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române, şi arhiepiscopul Ioan Robu.

În cadrul aceluiaşi eveniment va fi vernisată o expoziţie de manuscrise şi documente din arhiva muzeului şi va fi prezentat documentarul „Eminescu, Veronica, Creangă”, realizat în 1914, de Casa de Filme Pathé.

Mihai Eminescu s-a născut pe 15 ianuarie 1850 şi a murit pe 15 iunie, în 1889. Este considerat poetul naţional, iar opera sa include, de asemenea, proză, publicistică şi studii de filosofie şi sociologie.

„O stea pin ceruri” de Mihai Eminescu

stars in the sky

Update:,blogul lui Tavi.Luceafarul in recitarea lui George Vraca.

O stea pin ceruri

de Mihai Eminescu

O stea pin ceruri o văd că trece

Şi eu un nume i-am pus din zbor,

Numele unei inime rece,

Fără fior.

Ea nevăzută acum se stinge,

Nimeni în zboru-i n-o-a urmărit;

Numai un ochi singur umed o plânge

Căci o-a iubit.

Ştiţi de ce stelei i-am dat un nume,

Numele unui suflet răcit,

Ce-acuma palid, uitat de lume,

A-mbătrânit?

Pentru că ochiul ce lăcrimează

După-acea steauă care s-a stins

Este-al meu suflet ce meditează,

E-ochiul meu plâns.

In   15 iunie 1889, Bucureşti,a murit poetul national Mihai Eminescu (nascut in 15 ianuarie 1850, Botoşani sau Ipoteşti), membru post-mortem al Academiei Române in anul 1948.

Update:Integrala Mihai Eminescu, definitivată
În ziua în care se împlinesc 120 de ani de la decesul lui Mihai Eminescu, au fost publicate şi ultimele patru manuscrise ale sale, astfel că Academia Română a încheiat seria începută acum cinci ani.

De-acum inainte oricine este interesat de scrierile poetului nostru naţional, va putea consulta caietele poetului tipărite integral în facsimil.

Manifestari organizate de ICR pentru comemorarea lui Mihai Eminescu

eminescu_13

Update:Paradox.ro,TVR Cultural.Împreună cu actriţa şi dascălul Olga Delia MATEESCU, vă invităm să-l priviţi pe Eminescu prin ochii unei noi generaţii.
O generaţie fără complexe şi fără inhibiţii.
O generaţie care îl redescoperă pe Poet, şi-l asumă şi, mai ales, îl scutură de colbul scolasticelor interpretări din manuale, dar şi din memoria noastră prea ades obosită de drumuri bătătorite.

Institutul Cultural Roman organizeaza diferite manifestari pentru comemorarea lui Eminescu.
ICR Budapesta şi Filiala Seghedin cer în 15 ianuarie, pe Internet, 1 minut din timpul a 475 de destinatari din Ungaria, pentru a arunca o privire unui portret şi pentru a citi următorul mesaj:
”Priviţi acest chip fin, vizionar, marcat de o profundă tristeţe: este chipul lui MIHAI EMINESCU, poetul romantic, neegalat în adâncimea gândului şi frumuseţea limbii poetice. 15 ianuarie este pentru români ziua de graţie în care s-a născut el, la 1850, din aceeaşi familie de mari scriitori cu Petőfi Sándor sau Madách Imre, pentru a lăsa literaturii universale, în doar 39 de ani de viaţă, o operă strălucită: poezie, proză, teatru, publicistică.

Serată literară Mihai Eminescu la Lisabona

În ziua de 15 ianuarie 2009, ICR Lisabona va organiza o serată literară, dedicată poetului naţional Mihai Eminescu, sub titlul Eminescu, ultimul romantic european.
Ca in fiecare an, atat cu prilejul zilei de 15 ianuarie, cat si cu ocazia datei de 15 iunie, ICR Dimitrie Cantemir-Istanbul organizeaza comemorarea lui Mihai Eminescu, fie in beneficiul diasporei romane din Istanbul, in colaborare cu Parohia romaneasca locala, fie in fata publicului turc, in parteneriat cu universitati si alte institutii culturale turcesti. In acest an, pentru comemorarea zilei de nastere a poetului national, va fi organizat Momentul Eminescu, pe 18 ianuarie 2009, la Biserica romaneasca din Istanbul, ctitorie brancoveneasca din 1692.

Elita artistică a Veneţiei va vorbi despre Eminescu la celebra cafenea „Florian” din Piaţa San Marco

Elita artistică a Veneţiei va vorbi despre Eminescu la celebra cafenea „Florian” din Piaţa San Marco
Vineri, 16 ianuarie, la orele 19,00, patruzeci de poeţi, profesori, artişti şi studenţi şi-au dat întânire, la invitaţia Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia, pentru a reconstitui, în rafinatul ambient al celebrei cafenele „Florian” din Piaţa San Marco, o seară de poezie, muzică şi discuţii libere, specifică boemei aristocratice a Veneţiei de altădată. Întâlnirea selectului public din seara de 16 ianuarie 2009 va avea ca scop o discuţie rafinată, dar neconvenţională despre Mihai Eminescu.

icr

Nu uitati de LEGEA LUI EMINESCU-conferinta publica.