Panait Istrati:”Este îngrozitor să n-ai un prieten căruia să-i spui cât eşti de fericit sau de trist.”

Panait Istrati, scriitorul român de expresie franceză se naşte la Brăila, ca fiu natural al spălătoresei Joiţa Istrate şi al unui contrabandist grec. Crescut la Baldovineşti, satul mamei sale, urmează cu greu şcoala primară, în 6 ani, ramînînd doi ani repetent. E ucenic într-o cîrciumă, plăcintar, vînzator ambulant, ca să-şi cîştige existenţa. Copilul sărac începe să citească mult. Călătoreşte hoinar la Bucureşti, Constanţa, Cairo, Neapole. Este atras de sindicate şi de programul socialiştilor. Vagabondează din nou prin lume (Cairo, Paris, Elveţia). Vieţuind în mizerie, se îndreapta spre Nisa, bolnav şi singur pe lume, unde în 1921 încearcă să se sinucidă. Este salvat. Îi adresează o scrisoare lui Romain Rolland, acesta îi răspunde şi, în 1923, apare povestirea “ Chira Chiralina “, cu prefaţa cunoscutului scriitor.

Nicolae Iorga nu l-a apreciat deloc pe Panait Istrati. Într-un interviu luat de Ioan Massoff şi apărut în ziarul Rampa din 12 noiembrie 1924, Iorga declara:

„Opera lui Panait Istrati ne arată elocvent că avem de-a face cu un hamal din portul Brăilei. D-nul Panait Istrati mi-a trimis Kyra Kyralina cu dedicaţie. Am încercat să o citesc, dar am fost nevoit să arunc cartea imediat; asemenea lucruri nu se pot citi. […] Eu nu-i găsesc absolut nici o calitate. Am spus: avem de a face cu un hamal din portul dunărean”.

În 1927, vizitează Moscova si Kievul (asistă la turnarea filmului după această povestire). În 1929 revine în U.R.S.S. şi află, pe viu,adevărurile despre dictatura comunistă a lui Stalin. Scrie apoi celebra carte “ Spovedania unui învins “. În sufletul său izbucneşte o gravă criză de conştiinţă,mai ales ca foştii prieteni comunişti îl acuză de fascism. Revine în ţara bolnav şi demoralizat. Se tratează la Nisa de tuberculoză, se întoarce la Bucureşti şi, izolat şi neocrotit, moare la Sanatoriul Filaret.

Prozele şi romanele sale descriu lumea proletariatului, pe care a avut ocazia să o cunoască de aproape, mirificele ţinuturi ale Brăilei natale, Delta Dunării, un amestec de rase şi religii şi diverse oraşele din Europa prin care a trecut de-a lungul vieţii. Opera lui Panait Istrati, scrisă în limbile franceză şi română, a fost tradusă în peste 30 de limbi.

Reclame

Panait Istrati, scriitor român(10 august 1884 — 16 aprilie 1935)

Panait Istrati

Să dai, să dai, iată marea fericire a vieţii. Să dai mai ales la timp, fiecare lucru la vremea lui. Să dai râsul, să dai lacrimile… să-ţi trăieşti aventurile, să-ţi trăieşti durerea… să înhaţi raza de bucurie care fuge, să-ţi arăţi dinţii frumoşi în râsul pe care nişte ochi umezi ţi-l cerşesc, şi apoi să plângi nebuneşte, din toată inima, sătulă de bucurie! Să plângi un timp… şi apoi să râzi!

Cum aţi putea voi bănui câte lumi mişună într-o rază de soare, câte lupte se dau într-o gaură de furnici, câte dureri ascunde o inimă de mamă trudită şi câte daruri se pot naşte într-un suflet de copil!

Să lupţi pentru o idee, să lupţi pentru un sentiment, pentru o patimă sau pentru o nebunie, dar să crezi în ceva şi să lupţi, asta e viaţa. Cine nu simte nevoia unei lupte, nu trăieşte ci vegetează.
Este îngrozitor să n-ai un prieten căruia să-i spui cât eşti de fericit sau de trist.
Artă jalnică! Şi voi, artişti şi prieteni, pe care speram să vă văd într-o zi, arătându-mi din pragul casei voastre cum se făureşte arta şi în ce fel o puneţi în slujba poporului, aflaţi că vă dispreţuiesc în clipa de faţă. Pentru voi mi-am sacrificat nu numai viaţa, care nu preţuieşte mare lucru, ci şi pe aceea a bietei mele mame,- o mamă care se ducea până la poartă să-şi cumpere de doi bani cireşe, apoi se răzgândea, revenea în casă, punea cei doi gologani lângă alţii, zicând: „Încă doi bănuţi pentru băiatul meu!”

Casa Memorială Panait Istrati, Brăila

Casa Memorială „Panait Istrati”.

Panait Istrati, (10 august 1884 Brăila — 16 aprilie 1935, Bucureşti, cu numele la naştere Gherasim Istrati) a fost un scriitor român de limbă română şi franceză, fiu natural al spălătoresei Joiţa Istrate şi al unui contrabandist grec.

Din blogosfera.

Elisa.Pentru prima data

Theodora.Raport din umbra privind discriminarea maghiarilor din Romania – Pericol real sau furtuna intr-un pahar cu apa

Ioan Usca.Inocentul – XXIX

Daurel.Am primit de la…

Gina.câtă vreme fluturii trăiesc