Maria Banuș(10 aprilie 1914 – 14 iulie 1999), poetă din România

Maria Banuş

Maria Banuș (n. 10 aprilie 1914, București; d. 14 iulie 1999) a fost o poetă, traducătoare și eseistă din România, de origine evreiască; este mama pictorului Tudor Banuș (n.1947), care locuiește în Franța din 1972. 

Debutează, în anul 1928, în revista „Bilete de papagal” (a lui Tudor Arghezi), cu poezia „La 14 ani”, dezvăluindu-și crezul poetic:

La 14 ani

de Maria Banus

Te caut pe tine, suflete frumos
Cu frăgezimea și durata unui fum
Încât mă mir și eu cum de ai loc
În ființa mea de-acum.

Te caut pe tine căci te aflu-n drum,
ca pe-o fărâmă de copilărie,
cu clocot de lumini ce parcă-nvie
în fiinţa mea de-acum.

Iar dacă-ncerc destinul să mi-l văd
prin ceaţa vremii neiscate încă,
mă îngrozesc şi cu copilăria-n sân m-ascund
în fiinţa mea de-acum.

Aprilie

de Maria Banus

A varstei melodie-si taie cale.
Supusa, o presimt si o astept.
Cu anii, mai duios ma strangi la piept,
Ma-nvaluie mai bland bratele tale.

Barbara tresarire de tambale,
A tineretii, n-am s-o redestept.
Din vinul vechi sorbim, mai intelept,
Esente tari si bucurii egale.

A noastra-i toamna larga, policroma,
Imparatia frunzelor usoare
Si crama cu racoare si aroma.

Dar nu stiu ce neliniste, ce boare,
Vesteste ca April, un crai salbatic,
Va-mpresura, va sparge calmul atic.

Din blogosfera.

Theodora.Criteriile de disponibilizare în MAI

Caius.Indicii anatomice – 18

Ioan Usca.Pisikalia – 4

Caius.Indicii anatomice – 19

Gina.la răscruce de veacuri

Tavi.SULFINA BARBU PD-L:SUSTINE REFORMA MORTII IN SANATATE- DECI GENOCIDUL IMPOTRIVA POPORULUI ROMAN!

 

Reclame

„Pentru tine, primăvară”, Otilia Cazimir

sursa

Pentru tine, primăvară

Otilia Cazimir

 

Şiruri negre de cocoare,
Ploi călduţe şi uşoare,
Fir de ghiocel plăpând,
Cântec îngânat în gând,
Sătbătoare…

Zumzet viu prin zarzări. Oare
Cântă florile la soare?
Că pe crengi de floare pline
Nu ştii: flori sunt, ori albine?
Pentru cine?…

Pentru tine, primăvară,
Care-aduci belşug în ţară,
Care vii,
Peste câmpii,
Cu bănuţi de păpădii
Şi cu cântec de copii!


Martie

Otilia Cazimir

E-atâta primăvară-n noi, iubite!
Şi-n toţi fiorii care tremură-n natură,
Şi-n zâmbetul ce-ţi flutură pe gură
Se-mbrăţişează visurile noastre tăinuite…

Ridica-ţi ochii… în adânca strălucire
A-ncremenit o horhotă de nor subţire
Şi-acum îşi mistuie-n albastru forma fină
Şi nu rămâne-n marea de lumină
Decât un punct ce-n aer se ridică –
Săgetătorul zbor de rândunică.

În iarba crudă-şi joacă umbrele subţiri
Mlădiţe verzi şi lungi de trandafiri.
Pluteşte-n atmosfera liniştită
Parfumul vag de floare nenflorită –
Că liliecii îşi ridică-n soare
Boboci mărunti, ciorchine zâmbitoare,
Iar din corole albe şi fragile
Se-nalţă, greu, parfumul de zabile.

Mi-e sufletul împrăştiat în toată firea…
Sub ochii umezi care-mi caută privirea,
Se-mbată ca o floare pe tulpină
De rouă, de parfum şi de lumină.

Din volumul „Fluturi de noapte”, 1927

Otilia Cazimir (n. 12 februarie 1894, Cotu Vameș, județul Neamț – d. 8 iunie 1967, Iași) este pseudonimul literar al poetei Alexandra Gavrilescu, cunoscută și ca autoarea unor versuri pentru copii. Acest pseudonim i-a fost ales de către scriitorul Mihail Sadoveanu și de criticul literar Garabet Ibrăileanu. Scriitoarei nu i-a plăcut noul nume după cum spune:

„Dați-mi voie să vă mărturisesc, după atâta amar de ani că numele acesta, pe care totuși l-am purtat cu cinste, nu mi-a plăcut niciodată. N-am nimic în comun cu eroinele legendelor germane, iar cea dintâi <Otilie> pe care am întâlnit-o în viață – fetița cu care am stat în bancă în clasa primară – era proastă, grasă și buboasă…”.

Din blogosfera.


Mirela Pete.Dexign. Ilustrație de carte

Elisa.Seminţe de roşii- livrare

Ioan Usca.L’Absinthe

Theodora.Guvernul a rezolvat toate problemele persoanelor cu dizabilitati din Romania – 300.000 de euro pleacă din România pentru persoane cu dizabilităţi din Georgia – Si cu persoanele cu dizabilităţi din Romania cum ramane? Rusine Teodor Baconschi!

Theodora.Greu cu dictatorii astia! – Hosni Mubarak a demisionat – Ceilalti din pacate mai asteapta

Cum isi distreaza PDL-istii votantii

Naivul Rasplatind Pe Cel Ce Minte,Constanţa Buzea

Constanţa Buzea s-a născut la 29 martie 1941 în Bucureşti. Este o cunoscută poetă contemporană din România.

La multi ani!

Naivul Rasplatind Pe Cel Ce Minte

de Constanta Buzea
Aceleasi drumuri si aceleasi tinte
Aceiasi porumbei pe-un blid de linte
Naivul rasplatind pe cel ce minte.

Mi-e dor de tihna si de lucruri sfinte
De-o lacrima întreaga si fierbinte
De umilinta si de rugaminte
Catre duioase mume-morminte.

Dar duc povara câtorva cuvinte
Mi le atârn de gât cerând în minte
Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte.

25 Martie 1942,Ana Blandiana

La multi ani!

Ana Blandiana, născută Otilia Valeria Coman, (n. 25 martie 1942, Timişoara) este o poetă şi o luptătoare pentru libertate civică în România. Înainte de revoluţia din 1989, faimoasă disidentă şi apărătoare a drepturilor omului, a avut curajul să-l înfrunte direct pe dictatorul Nicolae Ceauşescu prin declaraţii publice în interviuri acordate postului de radio Europa Liberă şi unor publicaţii din străinătate.
Ana Blandiana s-a implicat în viaţa civică printr-o serie de acţiuni în cadrul Alianţei Civice. În prezent conduce Memorialul de la Sighet, un institut de studiere a crimelor comunismului, cu un centru de cercetare care organizează anual conferinţe, sesiuni ştiinţifice şi expoziţii pe tema fenomenului totalitar.

25 Martie 1942

Durerea aceea,
Bătrână de mult,
Începută la 5 dimineaţa,
Ale cărei răcnete neomeneşti
Le ascult
Şi le răscumpăr
Cu viaţa;
Durerea, vidul căreia
Toate literele mele,
Ca să îl umple, se-aruncă,
Dar, mai reală decât istoria
Literaturilor lumii, femeia
Se zbate urlând
Sub cea mai totală poruncă
A universului
Expulzat înainte
De contracţii şi hohote
Nemaiînnăbuşite de plâns;
Durerea aceea
Cuminte,
Schimbată pe mine
Spre prânz…

Sfatul degetelor,Elena Farago

Sfatul degetelor
de Elena Farago

Spune degetul cel mare
Către-arătător,
Spune degetul cel mare
– N-am fărâmă de mâncare,
Frate-arătător!

Spune, către mijlociul,
Cel arătător,
Spune-arătătorul: – Frate,
Nu mai sunt deloc bucate,
Şi de foame mor!

Se apleacă mijlociul
Către inelar,
Şi îi spune-atâta numai:
– Ce e de făcut acuma,
Frate inelar?

Leneş cată inelarul
Către ei, şi-apoi,
Cam în silă, le răspunde:
– Ce să faci când nu-i de unde?
Vom răbda şi noi!…

Prinde atunci cel mic să strige
Mai isteţ ca ei:
– Ce tot plângem şi ne frângem?
Hai la muncă să ne strângem
Toţi uniţi, că nu rămâne
Niciodată fără pâine
Cel ce vrea să şi-o câştige,
Frăţiorii mei!…

Elena Farago ( 9 martie 1878, Bârlad – 4 ianuarie 1954, Craiova) a fost o poetă româncă, considerată una dintre cele mai bune creatoare de poezie pentru copii (Căţeluşul şchiop, Gândăcelul, Cloşca, Sfatul degetelor, Motanul pedepsit etc.).

„Nu mă-mpiedica de-a plînge…”, Iulia Hasdeu

Nu mă-mpiedica de-a plînge…
de Iulia Hasdeu

Nu mă-mpiedica de-a plînge
Dacă am darul lacrimei
Durerea în plîns o poţi înfrînge
Şi speri ceva în boaba ei.

Nu ştii că-n plîns de-atîtea ori
Poţi să-ntrevezi o rază nouă
Şi că-i la fel cum pentru flori
E-o reîmprospătată rouă?

Nu ştii că plînsu-i izbăvire
La orice inimă înfrîntă?
E ultima înveselire
Ce-adesea durerea o cîntă.

Cînd plîngi speranţa nu te-nfrînge
Şi vezi ceva în raza ei
O, lasă-mă, amice–a plînge
Dacă am darul lacrimei.

Iulia Hasdeu, scriitoare şi poetă de limbă franceză, copil genial, s-a născut la Bucureşti la 2 noiembrie 1869 şi a decedat la Bucureşti la 23 septembrie 1888.

Iulia Hasdeu – Genialul copil al culturii romane & viata de apoi.

Eu nu regret,Magda Isanos


Eu nu regret

Eu nu regret povestea de iubire,
dar e nespus de trist si de ciudat
sa simti c-asemeni unui fir subtire
ceva frumos din tine s-a sfarmat.

Si nu mai stiu anume ce, si-anume cand,
caci toate ca-ntr-un vis s-au petrecut
de-ti vine sa pornesti, de altii intreband
de-au fost aievea cele ce-au trecut.

Magda Isanos (17 aprilie 1916, Iaşi – 17 noiembrie 1944, Bucureşti) scriitor român, a fost poetă, prozatoare şi publicistă, soţia lui Eusebiu Camilar.

S-a născut la Iaşi, ca fiică a lui Mihai Isanos şi a Elisabetei (n. Bălan), doctori în medicină. A urmat şcoala primară la Costiujeni, spital unde lucrau părinţii ei, în apropiere de Chişinău, iar liceul la Şcoala eparhială de fete din Chişinău. A studiat la Iaşi (1934-1938) dreptul şi filozofia; licenţiată în drept, a profesat scurt timp avocatura la Iaşi.

Debutează în 1932, cu versuri în revista „Licurici” a Liceului de băieţi „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Chişinău.

S-a stins din viaţă la Bucureşti, la 17 noiembrie 1944.