Solstițiul de vară sau inceputul verii astronomice, 21 iunie

Astazi, 21 iunie e solstițiul de vară, inceputul verii astronomice, sau ziua cea mai lunga din an in etmisfera nordica.

Google celebreaza inceputul verii astronomice printrun logo special, o lucrare a artistului japonez Takashi Murakami, „The First Day of Summer”.

În 21 (respectiv 20) iunie, în emisfera nordică soarele ajunge în zenit și nu mai apune la cercul polar. Această zi marchează solstițiu de vară în emisfera nordică și solstițiu de iarnă în emisfera sudică. Este ziua anului cu lumina zilei cea mai lungă în emisfera nordică, și cea mai scurtă în emisfera sudică.

Daca va intereseaza traditiile acestei zile, cititi acest articol:ZIUA SOLSTITIULUI DE VARA – Traditie si continuitate.

Din blogosfera.

Ioan Usca.Eşafodaj


Festivalul Gion Matsuri, Japonia


Festivalul Gion Matsuri, Japonia.Evenimentul se petrece anual pe parcursul lunii iulie în oraşul japonez Kyoto, fiind organizat de templul şintoist Yasaka din sectorul Higashiyama. Festivalul are o importanţă majoră pentru locuitorii Kyoto, care cred că sunt protejaţi de către zeităţile templului Yasaka.

Cea mai spectaculoasă parte a festivalului este procesiunea a 32 caruri, acoperite cu tapiserii vechi şi scumpe, prin străzile oraşului, începând cu cartierul Shijo în sectorul Shimonogyo. Carurile sunt iluminate de lanterne şi acompaniate de gonguri, flute şi tamburine. O altă procesiune scoate din Yasaka 3 altare portabile, care ar găzdui spiritele zeităţilor, le duce prin zonele de reşedinţă a credincioşilor până la cartierul Shijo.

Din blogosfera.

Theodora.TARA MOARE DAR STOLOJAN TRAIESTE BINE

IMPOZITUL MINIM SI-A ATINS EFECTELE SCONTATE???!!!

Mirela Pete. Creație de diplomă, premiu și creație de parfum

Ioan Usca.Inocentul – VI

Elisa.Luminiţa de la capătul tunelului

Tavi.MACHIAVELICUL BASESCU ,FOLOSESTE COADA DE TOPOR,DAN DIACONESCU PENTRU A INCAERA TABERELE DIN PDL-REZULTATUL INDEPARTAREA BVB!!!

Obiceiul Udatului fetelor a doua zi de Pasti

Update:Obiceiul udatului de Paşti.În Ardeal, există obiceiul „udatului” în a doua zi de Paşti. Tinerii udă fetele şi femeile din familie sau din vecini. Odinioara, obiceiul era diferit.

In mai multe zone ale tarii exista obiceiul ca a doua zi de Pasti, tinerii sa stropeasca fetele, iar acestea la randul lor sa le dea baietilor de baut si sa le ofere daruri, caci se crede ca nici unei fete nu-i va merge bine daca nu este udata. Inainte vreme, stropitul se facea cu apa de fantana; astazi este datina ca fetele sa fie udate cu apa de colonie.

Una dintre legendele care explica acest obicei spune ca a doua zi de Pasti o fata crestina vindea oua. De la ea cumpara o fata pagana. Cele doua intrand in vorba, prima ii explica legea crestineasca, dar cea de-a doua, neincrezatoare, ii spune: „Te-oi crede daca s-or inrosi ouale pe care mi le-ai vandut!” Pe data, ouale s-au inrosit, iar de spaima, fetele au lesinat amandoua. Trecand pe acolo doi flacai, le-au vazut si le-au stropit cu apa de la fantana. Revenindu-si, fetele le-au daruit drept rasplata oua inrosite, iar pagana s-a increstinat.
Cititi despre mai multe obiceiuri si traditii de Pasti

Ce au în comun oul, crucea şi iepuraşul ?

Articol de Lea Berzuc, preluat de pe rfi.ro

Ca orice sărbătoare, Paştele este însoţit de mai multe simboluri : fie născute în perioada creştină, fie pre-creştine, dar asimilate de ortodocşi şi catolici Morţii şi Învierii lui Iisus. Paştele este simbolizat astfel de cruce, de lumânările aprinse în noaptea Învierii, de mielul pascal şi de oul roşu.

Născute din chiar Noul Testament, două simboluri sunt strâns legate de Paşte: Crucea pe care a fost răstignit Iisus şi care a devenit simbol al creştinătăţii în anul 325, printr-o hotărâre a Consiliului de la Niceea şi Mielul, cel care îl simbolizează pe însuşi Iisus, care s-a jertfit pentru omenire.

Mielul şi sacrificiul lui ritualic apar însă şi în Vechiul Testament şi sunt legate de Paştele evreilor, acel Pesah, care în ebraică înseamnă „trecere dincolo” şi în cazul poporului evreu a însemnat ieşirea de sub robia egiptenilor.

Un alt simbol este lumânarea reprezentând lumina Învierii. Creştinii o păstrează şi o reaprind în orice moment mai dificil, pentru a le lumina calea spre o ieşire.
Paştele este asociat însă cel mai des de creştini cu oul : în tradiţia populară românească acesta simbolizează mormântul lui Iisus, care s-a deschis la Învierea din morţi, de unde se spune că vine şi tradiţia ciocnirii ouălor.

Dar de ce ouă roşii ? Colorarea lor vine din tradiţii pre-creştine, însă credincioşii i-au asociat propria lor legendă : se spune astfel că Fecioara Maria a venit să-şi vadă fiul răstignit, cu un coş cu ouă, care s-au înroşit de la sângele curs de pe cruce.

Cel mai recent simbol, contestat de unii preoţi este iepuraşul : el apare menţionat ca simbol pascal abia în secolul al XVI-lea în Germania, de unde trece în Statele Unite dus de imigranţii germani. Iepurele e însă un simbol pre-creştin, semnificând Învierea, sporul şi fecunditatea.

La mine a venit deja Mos Nicolae

Sa nu uitati sa va pregatiti ghetutele, bocancii sau cizmele.Spalate, date cu crema de ghete si lustruite sa-si vada Mosul barba si mustata.
cei care n-au fost cuminti poate ca primesc o nuielusa ca avertisment sa nu fie rai.
Mi-a spus Mos Nicolae ca sunt cativa oameni si conducatorul lor de culoarea unor citrice care vor primi o joarda mare fiindca au fost foarte rai, obraznici, certareti si mari mincinosi.iar altii, de culoarea tomatelor vor primi si ei niste joarde putin mai mici ca sa-si aminteasca ca au promis ca sunt cuminti.


Sfantul Nicolae, protectorul copiilor si oamenilor aflati la necaz, este unul din cei mai celebrati sfinti in intreaga lume.

Numit in traditia populara romaneasca San’ Nicoara, Sfantul Nicolae este faptuitorul de miracole. Cea mai cunoscuta poveste despre faptele sale bune spune ca ajutat trei surori, fara zestre, sa se casatoreasca, aducandu-i celei mari in miez noapte un saculet cu aur. De acelasi miracol au avut parte si surorile mai mici atunci cand sosea momentul sa se casatoareasca. Pornind de la aceasta poveste, s-a pastrat in intreaga lume sarbatoarea Sfantului Nicolae, in noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii cuminti primind in ghetutele lustruite cu o seara inainte dulciuri si jucarii. Cei ce nu au fost foarte cuminti, vor gasi in ghetute si o nuielusa care sa le aduca aminte ca este bine sa se poarte frumos si sa fie ascultatori anul ce va veni.

La noi in tara, sarbatorile de iarna incarcate de cadouri si buna dispozitie incep de la Sfantul Nicolae. In Ardeal s-a pastrat traditia ca in seara de 5 decembrie fetele tinere sa se stranga sa pregateasca placintele pentru a doua zi. Aceasta activitate trebuie terminata pana la 9 seara, cand vin baietii sa incinga petrecerea.
In traditia populara romaneasca, mosul are barba alba legendele spunand ca astazi el isi scutura barba aparand primii fulgi de nea. Sfantul Nicolae este considerat totodata paznicul soarelui pentru a-l impiedica pe acesta sa patrunda in tinuturile de miazanoapte, protectorul corabierilor si mai ales al familiei.

Se spune ca astazi este ziua in care binele invinge raul, iar lumina invinge intunericul.

Târgul de Sfântul Nicolae-4, 5 şi 6 decembrie