Greva minerilor din Valea Jiului din 1 august 1977

minerii-scapa-de-dispo

O zi din istoria Romaniei  : 1 august 1977, Greva generală a minerilor din Valea Jiului , una dintre mişcările de protest cele mai ample din perioada comunistă,cand 30.000 de mineri au blocat exploatările şi au cerut să discute numai cu Nicolae Ceauşescu (1 – 3 august).Greva propriu-zisă a început la Mina Lupeni pe 1 august 1977 şi a fost încheiată pe 3 august 1977.

Anul 1977 a fost un an greu pentru economia României. Urmările crizei energetice mondiale începută în 1973-74 încă erau resimţite pe deplin, iar cutremurul din 4 martie 1977 a îngreunat şi mai mult situaţia. În pofida acestor greutăţi, Ceauşescu nu a acceptat reducerea cifrelor de plan, şi insista ca toţi indicatorii stabiliţi anterior să fie îndepliniţi.
În primele momente, unii mineri au propus ca o delegaţie de-a lor să plece la Bucureşti, dar s-a renunţat la această idee, poate şi datorită faptului, că trenurile erau oprite. Unii şefi de sectoare au încercat să împiedice organizarea greviştilor, dar minerii au reacţionat prompt, câteodată dur. Greviştii au luat legătura cu alte mine din Valea Jiului (pe vremea aceea erau 10 mine în Valea Jiului: Anina, Aninoasa, Bărbăteni, Dalja, Livezeni, Paroşeni, Petrila, Petroşani, Uricani, Vulcan) şi cu populaţia oraşelor pentru a strânge cât mai mulţi simpatizanţi, şi s-au adunat până la urmă în curtea Minei Lupeni, unde ţineau discursuri revendicative.

Compasiune si sincere condoleante familiilor minerilor decedati in accidentul din 15 noiembrie 2008.

Proiectul turistic “Castelul din Carpati” in Valea Jiului

Cu ceva vreme in urma am scris despre Jules Verne si unul dintre romanele sale citite de mine in copilarie si adolescenta,Castelul din Carpati.

chateaucarpathes

Cineva mi-a scris un mesaj la care am raspuns ,apoi am primit un mesaj pe care sper sa-l citesca si vizitatorii blogului meu.Ideea unui proiect Castelul din Carpati,dupa parerea mea,e cea mai buna idee pe care am auzit-o de ceva vreme incoace.Sper ca acest proiect sa devina realitate si…sa citim/recitim romanul lui Jules Verne,poate ca vom vizita acel loc intro buna zi.

Mult succes ,Victor Roman!

Yonutt spus,

februarie 21, 2009 @ 4:01 pm

Multumesc de raspuns . Nu-ti pot spune sigur ca e vorba de alta cetate , pentru ca in Pasul Vulcan nu gasesti asa cv ( am fost acolo si doar am auzit ca exista niste runie dar nu leam vazut ) in schimb iti pot spune ca se doreste construirea unui sat turistic si partea buna e ca proiectul e deja la guvern , se asteapta doar aprobarea lui.

” In orasul Vulcan, un localnic planuieste sa deschida un sat turistic, construit dupa descrierile din romanul lui Jules Verne “Castelul din Carpati”. In zona, agroturismul ar putea fi solutia de refacere economica. Victor Roman este directorul unei firme de constructii din Vulcan. Ca multi altii din zona nu se poate obisnui cu ideea ca Valea Jiului isi poate gasi sfarsitul economic, pentru ca are potential. A initiat un proiect turistic prin care Pasul Valcan poate deveni un adevarat parc agroturistic. Ideea a pornit de la cartea lui Jules Verne “Castelul din Carpati” si consta in reproducerea fidela a satului descris in roman.

LITERATURA. In cartea lui Jules Verne, satul Veresti este descris ca fiind “o ulita, numai o ulita larga, ale carei pante repezi fac destul de placut suisul si coborasul. Ulita slujeste drept drum natural intre frontiera valaha si cea transilvaneana”. In sat exista bineninteles cateva case importante: cea a jupanului Colt, a dascalului Hermond, a doctorului Patac. Ciobanul Frig si padurarul Nicu Deac nu sunt nici ei uitati. Toate acestea isi vor gasi copia la Valcan.

IDEI. Victor Roman este convins ca locatia reala a castelului este in Pasul Vulcan: “M-am documentat foarte bine, am intrebat istorici, arheologi si mi s-a confirmat faptul ca aici s-au petrecut evenimentele descrise in carte. Locul se afla in apropierea drumului medieval. Satul Veresti va deveni realitate. Beraria “Regele Matei” din romanul lui Jules Verne va fi inlocuita cu “Beraria lui Iordache””. Legenda spune ca berarul Iordache, care a trait pe la mijlocul secolului al XIX-lea, a ramas intr-o seara fara carnati pe care sa-i serveasca la bere. Clientii au incercat sa caute membrana pentru a praji carnea. Nu au gasit si atunci s-au hotarat sa o prajeasca fara, pastrand forma carnatului. Se pare ca asa a aparut micul romanesc. Pe langa toate acestea, complexul turistic va cuprinde o cetate romana cu arena de lupte, “Cafeneaua lui Balcescu”, un loc in care va fi reliefat specificul perioadei pasoptiste.

HOTARARE. Inginerul Roman este constient ca va fi o munca titanica, dar nu deznadajduieste: “Stiu ca este un proiect dificil de realizat, insa am incredere. Toate povestirile din “Castelul din Carpati” sunt ciudate, au ceva mister. Asa vreau sa fie si acest complex turistic. Am prezentat proiectul unor investitori italieni si belgieni. S-au aratat mai mult decat incantati. Trebuie sa primim si avizul ministerului si cred ca nu va dura mult pana sa demaram constructia. Este necesar ca si administratia locala sa se implice, altfel va fi greu, dar nu imposibil”.

ISTORIE
Drumul prin Pasul Valcan a fost batatorit de-a lungul secolelor de armate, de voievozi celebri, revolutionari pasoptisti. Pe aici au trecut ostile romane cand au intrat in Dacia. Tot pe aici a fugit si Mihai Viteazul cand a plecat spre Viena. Balcescu, in dorinta de a impaca pe Avram Iancu si pe Kossuth, a trecut pe aici. Aceasta trecatoare a fost practic, de-a lungul vremii, una dintre putinele rute de acces dintre Tara Romaneasca si Ardeal. ” sursa Jurnalul National

Romanii sunt alaturi de mineri

436px-good_samaritan_watts

Update:Liana Stanciu: «Sa o ajutam pe Sonia sa zambeasca»

Cu toate ca traim într-o lume în care violenţa este preţuită mai mult decît compasiunea,dupa tragedia din Petrila am vazut ca romanii sunt alaturi de mineri si familiile celor care au pierit.Am vazut compasiune si solidaritate,atat in reportajele si emisiunile TV,cat si in media scrisa.Chiar si in blogul meu de suflet au fost oameni care si-au aratat compasiunea,sentimentul de înţelegere si de compătimire faţă de suferinţele si nenorocirile cuiva.

In urma acestei tragedii s-a aflat cum se traieste in Valea Jiului,conditiile in care lucreaza minerii,dar si cat de uniti sunt minerii.
Mi-am amintit despre perioada cand Valea Jiului a fost declarata zona defavorizata (ca si  Hunedoara si multe alte zone monoindustriale din Romania).
Oare cate firme dintre cele care au beneficiat de facilitatile de zona defavorizata au facut investitii si au angajat disponibilizati si someri.
Cei care stiu mai multe ar trebui sa aiba curajul si sa spuna,acum e momentul!
Pentru societăţile comerciale cu capital social majoritar privat, persoane juridice române, precum şi pentru întreprinzătorii particulari sau asociaţiile familiale,autorizate conform Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative, care îşi au sediul şi îşi desfăşoară activitatea în zona defavorizată, se acordă, pentru investiţiile nou-create, următoarele facilităţi:

a) scutirea de la plata:

– taxelor vamale şi a taxei pe valoarea adăugată pentru maşinile, utilajele,instalaţiile, echipamentele, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile, care se importă în vederea efectuării de investiţii în zonă;
– taxei pe valoarea adăugată pentru maşinile, utilajele, instalaţiile, echipamentele, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile, produse în ţară în vederea efectuării

şi derulării de investiţii în zonă;

b) restituirea taxelor vamale pentru materiile prime, piesele de schimb şi/sau componentele importate, necesare pentru realizarea producţiei proprii în zonă;
c) scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata de existenţă a zonei defavorizate;
d) scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri destinate realizării investiţiei;
e) acordarea, cu prioritate, din Fondul special de dezvoltare aflat la dispoziţia Guvernului, constituit potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/1997 privind
destinaţia sumelor încasate de Fondul Proprietăţii de Stat în cadrul procesului de
privatizare a societăţilor comerciale la care statul este acţionar, a unor sume pentru:
– stimularea activităţii de export al produselor finite şi/sau al serviciilor industriale,după caz;
– garantarea creditelor externe, în limita unui plafon anual stabilit de Ministerul Finanţelor;

– finanţarea unor programe speciale, aprobate prin hotărâre a Guvernului;

– finanţarea proiectelor de investiţii ale societăţilor comerciale prin coparticiparea
statului la capitalul social.