Prima mentiune documentara a Hunedoarei, 30 august 1265

Hunedoara (maghiara Vajdahunyad, germana Eisenmarkt, in trad. Targu Fierului) este cel mai mare oras din judetul Hunedoara, Transilvania, Romania.
Atestata documentar la 1265 sub numele Hungnod, conform registrului de dijme papale, Hunedoara va cunoaste o dezvoltare impetuoasa si va juca un rol important in istoria Romaniei. Vechimea acestei asezari ce a luat nastere la poalele dealului Sanpetru la confluenta raurilor Cerna si Zlasti, este mult mai adanca in negurile timpului decat atestarea documentara. Arheologii au descoperit atat in vatra orasuli cat si in satele din imprejurimi de unde isi trage seva, urme de locuire, datand din epoca pietrei. De asemenea pe Dealul Sanpetrului dainuiesc intr-o deplina succesiune urme materiale din epoca bronzului si a fierului. Au fost gasite pe terasele din jurul cetatii un depozit, mai mult de o tona de lupe mari de fier si un atelier metalurgic comportand opt cuptoare din vremea daco-getilor. In actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor, cunoscute sub denumirea “de tip Hunedoara”, precum si monede romane de tip republican sau imperial cuprinzand o perioada de timp indelungata (183 i.Hr.-sec III. d.Hr.) ceea ce dovedeste puternice contacte economice si nu numai, intre doua civilizatii, una a “cetatii eterne Roma” si alta plamadita de nemuritorii antichitatii daco-getice.

In urma cuceririi Daciei de catre Imperiul Roman, zona Hunedoarei a atras atentia lumii romane prin bogatiile sale, in special fierul. Acest fapt este ilustrat de urmele descoperite la Teliuc, o “villa rustica”, pe dealul Sanpetru era un castru roman in care se instaleaza un post de paza a Legiunii a XIII-a Gemina. Urme s-au mai descoperit langa Castel si langa gara. De asemenea vestigii din aceasta epoca exista si in satele Cincis, Pestisul Mare unde era un vicus (sat roman), Manerau, Nandru, Ghelari etc.

In 1409, la 18 octombrie, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg daruieste si innobileaza pentru faptele militare deosebite pe cneazul Voicu din Cincis, fiul lui Serb. In acelasi document pomeneste si pe alti membrii ai familiei ca stapanitori ai cetatii si domeniului regal Hunedoara. Este vorba de Mogos si Radu, fratii…si Iancu, fiul lui Voicu. Din acest moment, cetatea Hunedoara cunoaste o noua etapa a dezvoltarii sale. Iancu a amenajat cetatea pentru locuit, a construit sala cavalerilor si sala dietei in stil neogotic infrumusetat de logiile exterioare ale acestei sali. De asemenea s-a construit aripa si turnul “ne boisa”(nu te teme), un eventual loc de refugiu in caz de primejdie.

Dupa moartea lui Iancu de Hunedoara la 11 august 1456 la Zemun, langa Belgrad, in Ungaria au loc lupte interne pentru tron in care sunt implicati si succesorii eroului din Hunedoara, lupte care dau castig de cauza fiului lui Iancu, Matei Corvin, care devine rege al Ungariei medievale. In acest rastimp, sotia lui Iancu, Elisabeta si fiul lor Matei vor continua lucrarile de modernizare; in aripa Matei, se picteaza fresca murala ce sugereaza originea romanesca a lui Iancu. Secolul XVII marcheaza noi lucrari la castel legate in mare parte de numele principelui Gabriel Bethlen. Se construieste aripa Bethlen (1622) asa cum o demonstreaza si o inscriptie descoperita pe ancadramentul unei ferestre.

ZOO Hunedoara

ZOO Hunedoara

ZOO Hunedoarahttp://www.adevarul.ro/locale/hunedoara/Modernizarea_Hunedoarei-doar_pe_hartie-Adevarul_de_Seara_Hunedoara_0_221378431.html

Două dintre cele mai importante proiecte întocmite ale primăriei nu s-au finalizat. În aşteptarea finanţărilor de la Uniunea Europeană, Parcul Tineretului şi Grădina Zoologică din Hunedoara au ajuns „zone calamitate”.

In timpul Corvinilor, Hunedoara devine targ (= opidum) al fierului, metal pe care padurenii il valorifica pentru alte produse, avand valoarea de moneda. Avantajul economic din aceasta epoca al domeniului si orasului Hunedoara se va mentine si in secolele urmatoare. Orasul va ajunge in secolul XVII la o stare prospera, locuitorii sai fiind scutiti de dari fata de stat. Au beneficiat de privilegii inca din vremea regelui Matei Corvin, care in 1480 ii scuteste pe hunedoreni de plata oricaror dari, scutiri care se pastreaza si in secolele urmatoare. Ca urmare creste numarul locuitorilor care variaza intre 784 in 1512 si 896 in secolul al XVII.

Dupa moartea lui Matei Corvin, Hunedoara intra in stapanirea fiului acestuia Ioan, care se stinge de tanar. Sotia sa Beatrice de Frangepan, se va recasatori cu Georg de Hohenzolern, marchiz de Brandenburg in 1509. Georg de Brandenburg nu se va stabili in Hunedoara. El va numi un castelan cu drept de reprezentare, pe Gheorghe Stolcz.

In 1514 a izbucnit rascoala taraneasca ce a fost condusa de Gh. Doja. Cu acest prilej, multi tarani de pe domeniul Hunedoarei au fost inchisi in cetate drept pedeapsa. Cu sprijinul nobilimii, Ioan Zapolya va inabusi rascoala.

Sfarsitul sec. XVIII, precum si secolele XIX si XX, marcheza probleme noi, legate de constiinta de neam, de spiritualitate. Aici s-a dezvoltat o spiritualitate romaneasca autentica. In numeroasele biserici sau manastiri ortodoxe ca cele de la Cerna, Plosca, Prislop, Cincis, Nadastie, Manerau, Zlasti si altele au fost scoli de dascali, numerosi cnezi romani indeplinind functia de preoti si dieci. Din pacate nu cunoastem cu exactitate vechimea acestor locase de lumina.

Dupa Al Doilea Razboi Mondial, conform conceptiei vremii, industria hunedoareana a cunoscut o dezvoltare fara precedent. In preajma revolutiei din 1989, in Hunedoara, se produceau peste 3 mil. tone de otel, peste 2 mil. tone cocs metalurgic, incaltaminte, tricotaje etc. Aceasta dezvoltare a atras forta de munca. Populatia orasului a ajuns la un maximum de 89.000 locuitori. Ca urmare s-a dezvoltat spatiul de locuit, si s-au construit noi asezaminte de invatamant, sanatate sau cultura. S-au construit 12 scoli generale, 5 licee, un spital modern, un institut de invatamant superior, doua stadioane, o sala de sport, piscina, iar dupa 1989 s-a construit o popicarie moderna, capabila sa gazduiasca mari concursuri internationale.Hunedoara s-a schimbat mult in ultimii ani.Orasul s-a modernizat,dar tot capat de linie a ramas.In caz ca nu stiati,la Hunedoara e capat de linie ferata.Autoritatile locale din orasele Deva, Hunedoara si Simeria vor sa se uneasca si sa creeze o singura unitate teritoriala, insa cu trei administratii diferite. Scopul unificarii celor trei localitati intr-o conurbatie este acela de a asigura o dezvoltare unitara a zonei, precum si accesarea mai usoara a fondurilor europene.

De Hunedoara se leaga si nume cunoscute ale sportului romanesc:fotbalistii-Michael Klein(decedat),  Ioan Andone,Mircea Rednic, Bogdan Lobont, Dorin Mateut si mai sunt;atleti:Marieta Ilcu, Mariana Cioncan (decedata);boxerul si pilotul de raliu Mihai Leu(acum si politician), personalitati culturale-poeti, scriitori, pictori, muzicieni, Iosif Fekete Negrulea, sculptor hunedorean.In Hunedoara exista si o galerie de arta in care isi expun lucrarile diferiti artisti din tara si strainatate, de cativa ani se organizeaza  “Toamna muzicala hunedoreana” si Festivalul “SOS Castelul”.

castelul corvinilor

pentru Tavi.

Din blogosfera.

Theodora.Raluca Turcan nu vrea dar nu respinge

Ioan Usca.Raţa – V

Nataşa.CIA

Mirela Pete. Lirice…cromatice…tăcut-muzicale. Toamnele

Elisa.Prognoză meteo până pe 12 septembrie

Daurel.O vacã in balconul patriei

Tavi.BOCUL DE SERVICIU AMENINTAT DE BASESCU “OMUL FOARFECA”:NOUA MINISTRII AR PUTEA SA-SI PIARDA FOTOLIILE!!

Profund Anti basescu.Logica a la basescu

14 Responses to Prima mentiune documentara a Hunedoarei, 30 august 1265

  1. Pingback: Prima mentiune documentara a Hunedoarei, 30 august 1265 - Ziarul toateBlogurile.ro

  2. daurel says:

    Multumesc pentru recomandarea blogului meu
    Mi se parea mai vechi orasul….

  3. Pingback: Patruzeci de ani | Caius

  4. Pingback: La naiba, cred ca o sa emigrez « Hai ca se poate!

  5. octavpelin says:

    Gabi,am copilarit la unchiul si matusa mea din Teliuc si mergeam la Casteluul Huniazilor,o saptamana minunata!
    p.s.Fanta sapata de turc mai exista?,ai o dedicatie muzicala.

  6. Pingback: Prognoză meteo până pe 12 septembrie « Elisa-gradina mea de vis

  7. Pingback: Raţa – VI | Ioan Usca

  8. Pingback: A APARUT TANTARUL NEBUN « Hai ca se poate!

  9. CELLA says:

    […DĂRUIM cu toatăăă dragostea PREMIILE şi gîndurile noastre cele mai dragi TUTUROR PRIETENILOR NOŞTRI
    DRAGI
    DRAGI
    DRAGI…. şi DRAGE „ofcourse” ori „olinclusiv”:)))…]

    LA MULTI ANI ! ,cetatii . chiar daca nu pare este o urare de zi cu zi care sa se preAlungeasca in ani multi de mentionare

  10. Pingback: Albu ca Zapadu si pove-sti-rile piticului Lazaroiu « Hai ca se poate!

  11. Cu placere.
    E destul de vechi orasul, dar s-au construit multe blocuri in anii `50 pentru muncitorii veniti la combinat.

  12. Tavi, imi amintesc ca ai mai povestit despre vacantele in Teliuc.
    Cum sa nu fie fantana?E tot acolo, doar ca e acoperita cu un gratar metalic si un gardulet ca nu cumva sa cada vreun curios in ea.E adanca de 28 de metri.

  13. Multumesc, CELLA.
    Nu-mi vine sa cred ca e asa de veche cetatea noastra! 🙂
    Multumim si pentru premii.Voi raspunde pe celalat blog.
    Va pupam pe toti!

  14. Pingback: Zi de toamnă | Ioan Usca

Lasă un comentariu