Ion Țuculescu (19 mai 1910 – 27 iulie 1962), pictor român
Ion Ţuculescu – Izvorul de fluturi
Ion Ţuculescu – Întoarcerea de la târg
Ion Ţuculescu – In natura
Ion Ţuculescu – Dansul fluturilor
Ion Ţuculescu – Copac în soare
Ion Ţuculescu – Vieti multiple
Ion Țuculescu – Păunii privirilor
Ion Ţuculescu – Taina paunilor
Ion Ţuculescu – Circuite
Ion Ţuculescu – Compoziţie
Ion Ţuculescu – Priviri
Ion Ţuculescu – Urme
Ion Ţuculescu – Deplasare.
Ion Ţuculescu – După războaie (Renaștere)
Ion Ţuculescu – Căldura
Ion Ţuculescu – Ochii.
Ion Ţuculescu – Totem in camp
Ion Ţuculescu – Adancime
Ion Ţuculescu – Apocalips
Ion Ţuculescu – Midnight sun
Ion Ţuculescu – Clown
Ion Ţuculescu – Pasiune
Ion Ţuculescu – Travelling Eyes
Ion Ţuculescu – Vieti multiple
Ion Ţuculescu – Figură violacee
Ion Ţuculescu – Totem albastru.
Ion Ţuculescu – Compoziţie cu papusi
Ion Ţuculescu – Interior Rural cu Covoare
Ion Ţuculescu – Peisaj cu copac
Ion Ţuculescu – Toteme pe drumul de dimineață
Ion Ţuculescu – Camp albastru
Ion Ţuculescu – Adevăr şi poezie la Mangalia
Ion Ţuculescu – A fost odată
Ion Ţuculescu – Noapte la Ștefănești
Ion Ţuculescu – Ţărmul roşu
Ion Ţuculescu – Ochii demiurgului
Ion Ţuculescu – Moods of the Field
Ion Ţuculescu – Trăsura neagră
Ion Ţuculescu –
Ion Ţuculescu – Nivele
Ion Ţuculescu – Mic Totem Albastru
Ion Ţuculescu – Mare fermecătoare
Ion Ţuculescu – Oua rosii
Ion Ţuculescu – Porumbi
Ion Ţuculescu – Trunchiuri de copaci
Ion Ţuculescu – Noaptea salcamilor 1940
Ion Ţuculescu – Masca africana
Ion Ţuculescu – Marina la Mangalia
Ion Ţuculescu – Baigneuse
Ion Ţuculescu – După-amiază la Mangalia
Ion Ţuculescu – La malul mării (Mangalia Veche)
Ion Ţuculescu – Primăvară la Mangalia
Ion Ţuculescu – Margine de sat
Ion Ţuculescu – Peisaj de primăvară
Ion Ţuculescu – Peisaj cu nori albi
Ion Ţuculescu – Peisaj din Costinești
Ion Ţuculescu – Costineşti
Ion Ţuculescu – Iarna în pădure
Ion Ţuculescu – Iarnă la Costinești
Ion Ţuculescu – Iarnă pe strada Lizeanu
Ion Ţuculescu – Iarna în mahala
Ion Ţuculescu – Mahala în Bucureşti
Ion Ţuculescu – Peisaj provensal
Ion Ţuculescu – Autoportret cu frunza.
Ion Ţuculescu – Autoportret pe fond galben
Ion Ţuculescu – Fetita tatii
Ion Ţuculescu – Fetita
Ion Ţuculescu – Portretul bunicului meu
Ion Ţuculescu – Portret de femeie
Ion Ţuculescu – Portretul actritei Aura Fotino, 1927
Ion Ţuculescu – Portretul Prof. Ion Ciolac, 1927
Ion Ţuculescu – Flori albe
Ion Ţuculescu
Ion Țuculescu (n. 19 mai 1910, Craiova – d. 27 iulie 1962, București), personalitate complexă, biolog și medic, s-a făcut cunoscut însă mai ales ca pictor.
Ion Țuculescu s-a născut la 19 mai 1910 la Craiova, provenit dintr-o familie de intelectuali. Urmează cursurile Colegiului Național „Carol I” din Craiova, unde în orele de desen primește primele îndrumări de la profesorul său Eugen Ciolac, de la care a aflat o parte din tainele picturii. Prima expoziție la care a fost remarcată prezența „pictorului diletant Ion Țuculescu” – alături de a fratelui său Șerban – este cea organizată în 1925, în sala de recepții a Palatului Administrativ al județului Dolj. Deși apreciat pentru talentul său artistic, Țuculescu nu se va îndrepta către o școală superioară cu profil artistic, ci se înscrie la Facultatea de Științe Naturale a Universității din București, pe care o va absolvi în 1936. Paralel frecventează și Facultatea de Medicină, obținând doctoratul în 1939 cu calificativul magna cum laude. Deși se dedicase studiului, Ion Țuculescu continuă să picteze și are prima expoziție personală în 1938 în sala Ateneului Român din București.
Până în anul 1960 participă la mai multe expoziții colective, expune la Salonul Oficial în 1941 și 1945, deschide șapte expoziții personale în clădirea Ateneului Român.
Dacă medicina nu l-a solicitat prea mult, cu excepția anilor de război, când fiind medic militar uimește prin devotament și abnegație, biologia devine celălalt pol al existenței sale în calitate de cercetător științific la Academia Română, zilele și nopțile împărțindu-le între paletă și microscop.
Pictura a învățat-o ca autodidact și distanța de la primele sale tablouri până la cele din epoca maturității a parcurs-o muncind cu înverșunare disperată. Deși a fost prezent în viața artistică fără întrerupere, opera lui a rămas aproape fără ecou, adevăratele sale dimensiuni vădindu-se abia în anii când nu mai expune, claustrat în locuința lui, unde materia lui plastică avea să se cristalizeze orbitor după îndelungate și misterioase mutații.
În vara lui 1962 o boală neiertătoare îl doboară. Este înmormântat în cimitirul mănăstirii Cernica, în cavoul familiei Galaction.
sursa
Surse:Wikipaintings, Artmark, Artindex, Google
Comentarii recente