Ziua Aviatiei Romane

La multi ani tuturor celor care-si sarbatoresc ziua numelui!Ilie, Ileana…

Peste 127.000 de români îşi sărbătoresc, marţi, onomastica de Sfântul Ilie, dintre care aproape 114.000 sunt bărbaţi, iar 14.000 femei, informează Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI).

Uploaded with ImageShack.us

Ziua Aviatiei Romane este sarbatorita, in fiecare an, de Sfantul Proroc Ilie Tesviteanu, patronul Fortelor Aeriene si al aviatiei din tara noastra, pe 20 iulie.

Istoria aeronauticii româneşti grupează orientări şi contribuţii ce ridică cu mult valoarea gândirii ştiinţifice şi tehnice a poporului român într-un domeniu major al civilizaţiei umane şi la date când acest domeniu era abia la început. Geniul creator al românilor s-a afirmat prin realizări esenţiale în domeniul ştiinţei şi artei zborului, al construcţiilor aeronautice, aşa cum au fost proiectarea şi construirea unor tipuri de rachete – inclusiv cu mai multe trepte, realizarea zborului reactiv sau vertical, rezolvarea tragerii prin câmpul elicei, a proiectării unor avioane cu aripă „delta” sau a unor aparate de zbor neconvenţionale. Inventatorii de renume mondial Traian Vuia, Grigore Brişcu, Henri Coandă, George Arion, Tache Brumărescu Hermann Oberth, Nicolae Văideanu, Vasile Dimitrescu şi mulţi alţii, au reuşit datorită spiritului lor inventiv să obţină performanţe remarcabile.
Între anii 1906-1915, oamenii de ştiinţă români au rezolvat problema zborului mecanic (Traian Vuia),au inventat avionul cu reacţie (Henri Coandă), au proiectat şi realizat primul avion cu decolare verticală din lume care a zburat la 27 mai 1911 (Tache Brumărescu) iar prof. dr. Vasile Dimitrescu a realizat două proiecte privind avionul invizibil.
Aviaţia militară română a luat fiinţă în anul 1910 datorită colaborării societăţii civile cu Ministerul de Război, primul avion militar de concepţie şi construcţie românească proiectat de inginerul aviator Aurel Vlaicu, realizat la Arsenalul Armatei,a zburat la 17 iunie 1910. Inginerul Aurel Vlaicu care studiase la Şcoala Superioară Politehnică Regală Bavareză din Munchen, a devenit astfel primul pilot al armatei române. În ziua de 27 septembrie 1910, acesta a executat în cadrul manevrelor militare care s-au desfăşurat în sudul României, un zbor de recunoaştere între localităţile Slatina şi Piatra Olt, predând prinţului Ferdinand, moştenitorul tronului, un document al Statului Major General al Armatei române. În acest fel, România, devenea a doua ţară din lume după Franţa, care întrebuinţa avionul în timpul desfăşurării unor manevre militare.
Piloţii militari români au fost pregătiţi în cadrul Complexului Aeronautic de la Chitila (lângă Bucureşti), înfiinţat la 20 noiembrie 1909 de Mihail Cerchez, prin Actul constitutiv nr. 2931/1909 înregistrat la Tribunalul de Ilfov. Aici, la Chitila, au fost brevetaţi în zilele de 9 iulie şi 17 iulie 1911, primii piloţi militari români, sublocotenenţii din arma geniului Ştefan Protopopescu şi Gheorghe Negrescu. Aceştia au învăţat tehnica pilotajului pe avioane tip Farman III model 1909 construite în licenţă în atelierele de la Chitila. Cei doi tineri piloţi vor studia între anii 1913-1914 la Şcoala Superioară de Construcţii Mecanice şi Aeronautice din Paris, devenind primii ingineri militari de aviaţie ai armatei române. Tot în această perioadă, sublocotenenţii aviatori Radu Irimescu şi Simion Chişcăneanu au urmat cursurile Şcolii Politenice din Charlottemburg-Berlin, devenind ingineri mecanici.
Intre anii 1911-1912 s-au înfiinţat 3 şcoli de zbor civile la Chitila, Cotroceni şi Băneasa-Bucureşti unde s-au brevetat şi piloţi militari, iar prin Înaltul Decret Regal nr. 1953 din 27 martie/8 aprilie 1912, Ministerul de Război a înfiinţat Şcoala militară de pilotaj la Cotroceni-Bucureşti, devenind astfel cea de-a patra şcoală de zbor din România. Tot atunci s-a introdus şi insigna de pilot militar. În şcolile de pilotaj civile şi militare s-au pregătit până în anul 1913 un număr de 21 piloţi militari, alţi 15 aviatori şi-au luat brevetele în Franţa; locotenentul prinţ George Valentin Bibescu a obţinut la 6 ianuarie 1910, brevetul nr. 20 al Aeroclubului Franţei, realizând în septembrie 1910 primul raid aerian internaţional românesc, zburând pe traseul Bucureşti-Giurgiu-Ruse, în Bulgaria.
sursa

Tot in 20 iulie, anul 1969, astronautul american Neil Armstrong, membru al echipajului „Apollo-11”, este primul pământean care coboară pe suprafaţa Lunii, într-o zonă a Mării Liniştii.

Din blogosfera.

Theodora.O ce veste minunata

Liviu Negoiţă, încă una din peniţă! O sală de sport cât zece diguri pentru inundaţii

Ioan Usca.Inocentul – VII

Ioan Usca.Inocentul – VIII

Tavi.BASESCU ACUZAT DE PRESA BRITANICA:MAREA BRITANIE VA FI INVADATA DE MOLDOVENI DIN CAUZA ACESTUIA!!!

Daurel.Cauze si efecte

Gina.scoala de vara

Mirela.Creație de diplomă, premiu și creație de parfum